Angioplastii

/Angioplastii
Angioplastii 2017-07-13T09:36:02+00:00

Angioplastiile Periferice reprezinta una dintre metodele de tratament in cazul Bolii Arteriale Periferice (BAP)

Statistic metodele endovasculare de tratament astazi reprezinta aproximativ 70% din volumul de interventii in cazul tratamentelor BAP, restul de 30% facindu-se prin abord laparoscopic sau clasic.

Boala arteriala periferica (BAP) este o afectiune frecventa, care are ca si cauza principala ateroscleroza (depunerea depozitelor de grasime la nivelul peretilor vaselor, ceea ce duce la ingustarea arterelor respective si ingreunarea trecerii sangelui la acest nivel). Cel mai frecvent sunt afectate arterele membrelor inferioare, mult mai rar cele ale membrelor superioare. Netratate, leziunile avanseaza si, in timp se pot produce modificari importante, uneori ireversibile ale tesuturilor care primesc sange prin vasul afectat.

Boala arteriala periferica (BAP)  include afectiuni arteriale ale membrelor, gatului (carotide), arterele renale si cele care vascularizeaza tubul digestiv.

Din statistice reiese urmatorul lucru: persoanele cu aceasta afectiune au risc crescut de infarct miocardic si de accident vascular cerebral (AVC), dar si alte afectiuni care pot necesita tratamente agresive care pot ajunge pina la amputare. 30% din pacientii cu afectiuni coronariene au si afectiuni periferice si 30% din pacientii cu afectiuni BAP au si afectiuni coronariene.

Factori de risc ai bolii vasculare periferice

  • fumat;
  • obezitate;
  • hipertensiune arteriala;
  • dislipidemie;
  • peste 50 de ani;
  • diabet zaharat;
  • antecedente de boala cardiaca, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Simptome

In stadiile initiale manifestarile pot lipsi insa in cazul in care boala este mai avansata puteti observa:

  • dureri in timpul mersului;
  • durere la nivelul gambei, „oboseala” musculara, crampe la efort (ex: urcatul scarilor), parestezii (senzatie de amorteala), slabiciune;
  • diferente de temperatura intre membre (de obicei cel afectat este mai rece), diferente de puls;
  • rani ale pielii de pe picioare sau degete, care se vindeca greu (ulcere);
  • modificari de culoare ale pielii, aceasta putand avea si un aspect lucios, lipsa parului in anumite zone;

Examinarea va evidentia cateva aspecte sugestive ale bolii – cei 5P:

  • pulsului (absenta lui);
  • paralizie;
  • parestezii;
  • durere;
  • paloare.

Metode diagnostice

Pasii care trebuie urmati sunt:

  1. Ecografia Doppler de artere (membre inferioare, carotide, renale etc.). Daca exista prezumtie de BAP corect ar fi sa se faca un eco-doppler de la cap pina la picioare astfel incit sa se poata diagnostica de timpuriu zonele afectate;
  2. In cazul in care medicul o cere se fac investigatii suplimentare: AngioCT, AngioRMN, Angiografie – pentru zonele de interes.

Alegerea tipului de tratament optim se face in functie severitatea bolii, de alte patologii asociate (care pot creste riscul chirurgical).

Metodele au ca obiectiv restaurarea axului si fluxului sangvin normal. Metodele pot fi chirurgicale, laparoscopice sau interventionale.

Tratamentul interventional consta in dilatarea zonei cu un balonas si montarea unui stent (tub de dimensiuni diferite, de metal) care va mentine vasul deschis. Nu necesita incizie chirurgicala, astfel ca permite o recuperare extrem de rapida, cu durata foarte scurta de spitalizare.

Indicatii

  • boala moderata sau severa, avansata – poate ameliora simptomele, poate opri progresia bolii si, uneori poate salva piciorul de tratamente agresive (ex: amputatie);
  • pacienti cu risc crescut chirurgical (se face cu anestezie locala);
  • claudicatie cu afectarea calitatii vietii, care nu raspunde tratament medicamentos sau fizic (exercitii fizice specifice);
  • durere in repaus;
  • modificari ischmice la nivelul pielii (ex: ulcere).

Procedura

Se efectueaza sub anestezie locala.

Dupa anestezie se efectueaza o mica incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurala in care se va introduce o teaca (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar interventiei).

Ulterior se administreaza heparina (un medicament care previne formarea cheagurilor de sange in timpul interventiei). Pe teaca se introduce un ghid (un fir subtire) cu care se va traversa leziunea, apoi, urmand ghidul va fi introdus un nou cateter. Se vor efectua angiografii repetate pentru a verifica in permanenta localizarea cateterelor. Ulterior se dilata leziunea cu ajutorul unui balonas care va fi umflat cu substanta de contrast diluata, urmand ca apoi sa se monteze stentul necesar mentinerii vasului la dimensiuni normale. La final se verifica prin arteriografie pozitia stentului si daca exista stenoza restanta. Uneori pot fi necesare dilatari la nivelul stentului, dupa ce acesta a fost montat in pozitia dorita. Atunci cand procedura se considera incheiata, se retrag toate cateterele. Teaca mai poate fi lasata pe loc cateva ore.

Grad de durere

Procedura nu este dureroasa. Pacientul poate avea eventual o senzatie de discomfort.

Durata

Procedura in sine dureaza intre 1-2 ore de obicei si se efectueaza in CAT-Lab (spatiu destinat cateterizarilor, cu apartatura speciala in vederea acestui scop). O cateterizare simpla (max 2 stenturi) dureaza in general pina la o ora, iar una mai complexa (pina la 5 stenturi) pina la 2 ore.

Riscuri

Complicatiile sunt rare si riscul de complicatii e scazut printr-o pregatire corespunzatoare si o supraveghere permanenta a pacientului.

  • reactii alergice la substantele administrate sau la metalele din stenturi;
  • reactii la anestezice;
  • fistule arteriovenoase la nivelul punctiei vasculare;
  • mici sangerari la nivelul punctiei vasculare;
  • febra;
  • cefalee, migrena;
  • infectie;
  • embolie gazoasa;
  • lezarea peretului arterial prin care se face abordul (patrunderea in artera);
  • ruptura sau disectia de aorta;
  • restenozare;
  • migrarea stentului (miscarea stentului dupa o anumita perioada de timp din locul initial);
  • hematoame.

Pre-Interventional

Consultatia preoperatorie va stabili daca stenoza se preteaza la tratament interventional sau la cel chirurgical. In acest sens sunt utile investigatiile imagistice mentionate anterior (standardul diagnostic fiind angiografia).

Un set de analize va fi cerut si veti avea o discutie telefonica scurta cu un medic anestezist. Nu exista practic contraindicatie pentru efectuarea angiografiei/angioplastiei, dar e bine de evitat la persoanele care nu pot sa urmeze ulterior un tratament adecvat ( antiagregante de tip aspirina si plavix), la cei cu afectare renala severa se impun masuri suplimentare de protectie a rinichiului.

In anumite situatii, daca exista un interval de timp intre consultatia initiala si momentul in care se efectueaza procedura, medical dumneavoastra va poate recomanda sa luati anterior interventiei medicamente antiagregante (aspirina si plavix).

Se efectueaza de asemenea un examen sangvin pentru verificarea coagularii, nivelului hemoglobninei, functiei renale si, in functie de patologia asociata pot fi necesare teste suplimentare.

Internarea se face in ziua premergatoare interventiei si in dimineata interventiei pacientul trebuie sa ramana nemancat pina dupa ce trece interventia.

Post-Interventional

Recuperarea dupa interventie este in general rapida.

Dupa interventie veti fi monitorizat in unitatea de terapie intensiva, ulterior in camera dumneavoastra. Este necesar repausul la pat timp de 12-24 ore (se va evita indoirea piciorului pentru a preveni complicatiile la locul punctiei). Majoritatea pacientilor pot parasi spitalul dupa 1 zi, cu reluarea activitatii obisnuite (se recomanda insa evitarea efortului o perioada de timp). Vi se vor da indicatii privind recuperarea si tratamentul care trebuie urmat post procedural. (aspirina si plavix  o perioada variabila);  in plus , este necesar controlul celorlalti factori de risc.

La domiciliu veti urmari daca apar unul din urmatoarele semne:

  • febra sau frisoane;
  • sangerare, hematom – colectie de sange;
  • o echimoza mica (vanataie) poate fi normala;
  • daca apar modificari la nivelul piciorului pe care s-a intervenit (modificari de culoare, temperatura sau sensibilitate) precum si alte manifestari neurologice.

Boala arterial periferica este o afectiune frecventa, care poate mult timp sa fie asimptomatica, momentul de aparitie al manifestarilor fiind uneori asociat cu existenta unor leziuni severe. Netratata poate duce uneori la masuri grave (de ex: amputatie). De aceea, se recomanda tratamentul precoce al leziunii care vor opri progresia bolii si vor ameliora simptomele.