Intarirea peretilor arteriali este un semnal al bolii vasculare, care include infarctul cardiac si atacul vascular cerebral.

Boala Arteriala Periferica (BAP) cunoscuta si sub numele de Boala Vasculara Periferica este o afectiune destul de comuna care afecteaza la nivel mondial, in multe tari dezvoltate, aproximativ 20% din populatie mai in varsta de 65 de ani. BAP apare ca urmare a aterosclerozei, a intaririi peretilor arteriali, ca urmare a colesterolului care se depune pe interiorul peretii arteriali. Acest material se depune sub forma unor plachete, placa arteriala, iar tesutul respectiv nu va mai primi suficient sange ca sa functioneze normal. Aceasta este o afectiune grava iar reducerea cantitatii de sange care ajunge in picioare datorita arterelor „infundate partial sau total” pot genera dureri semnificative in timpul mersului, care pot degenera in cangrena si amputatia piciorului.

Simptome

  • Cel mai comun simptom al BAP sunt crampele in picior, muschilor gambei si coapsei in timpul mersului sau cind se face exercitiu fizic. Durerea dispare cind persoana nu mai face efort fizic;
  • Amorteala, furnicaturi in picior si in laba piciorului;
  • Senzatia de durere acuta in picior, fulgeratoare in timpul repaosului;
  • Senzatia de febra musculara in picior care nu mai trece (senzatia permanenta);
  • Picior rece, sau laba piciorului rece;
  • Pierderea parului de pe picioare;
  • Schimbarea culorii pielii piciorului sau a labei piciorului;
  • Dureri in picior sau laba piciorului care te trezesc din somn in timpul noptii.

Atentie: Foarte multe persoane de varsta a treia asociaza aceste simptome cu imbatrinirea. Aceste probleme trebuie discutate cu medicul dumneavoastra, nu au de a face cu procesul de imabtrinire. Un examen doppler arterial in aceste circumstante este absolut obligatoriu astfel incit pacientul sa fie sub medicatie din timp si sa nu se ajunga la probleme mult mai grave.

Populatia afectata

  • De la tara la tara, in functie si de modul de viata si conduita alimentara, BAP afecteaza cam 10% din populatie;
  • BAP poate aparea la oricine dar apare in procente mari la populatia mai in varsta de 50 de ani.

Factori de risc

Cei mai afectati de BAP sunt:

  • Cei peste 50 de ani;
  • Fumatorii;
  • Diabeticii;
  • Sedentarii;
  • Supraponderalii;
  • Hipertensivii sau cei cu colesterol crescut;
  • Cei care au in familie persoane cu aceiasi afectiune.

Diagnostic

In vederea unui diagnostic precis veti avea nevoie de urmatoarele investigatii, la indicatia medicului:

  • Eco-Doppler pentru masurarea fluxurilor sangvine si a gradului de blocaj al arterelor;
  • Indicele glezna-brat, se masoara comparativ tensiunea arteriala a ambelor glezne cu cea de la mana, cu un aparat doppler. Daca tensiunea arteriala la glezna e mai mica decit cea de la mana atunci arterele de la picior sunt ingustate sau blocate;
  • Angiografia CT (Computer Tomografie) sau Angiografie RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara) da o imagine foarte completa referitor la ingrosarea sau ingustarea arterelor, blocarea lor, anevrisme, calcifierea arteriala.

Tratament

Schimbarea stilului de viata

De multe ori pacientii, daca boala este identificata devreme, pot fi tratati prin schimbarea regimului de viata. Fumatul trebuie oprit, si un program de exercitii zilnic executat cu strictete poate indeparta simptomele si opri avanasarea bolii.

Medicamentos

Medicamente care scad colesterolul si controleaza tensiunea arteriala pot fi prescrise. Alte medicamente care previn formarea cheagurilor de sange sau formarea placii arteriale.

Endovascular

Angioplastie si stentare

Angioplasita si stentarea se face folosind un echipament de vizualizare, pentru ghidare. Medicul introduce un cateter prin artera femurala in zona regiunii inghinale, si coboara cu acest cateter pina in zona arterei obstruate (ingustate sau blocate). In aceasta zona se umfla un balon, scopul fiind sa re-deschida zona obstruata fluxului sangvin. In unele cazuri este necesar sa plaseze in aceasta zona un stent, un mic cilindru facut din fire de metal. Aceasta procedura este una minim-invaziva si nu necesita chirurgie, ci doar o „butoniera” de marimea unui varf de creion. Angioplastia cu balon si stentarea au inlocuit in general chirurgia invaziva, fiind ca recomandare de tratament pe primul loc in cazul Bolii Arteriale Periferice (BAP). Studiile randomizate facute pe un foarte mare numar de subiecti in diferite centre in jurul lumii au aratat ca este la fel de eficace ca si metoda chirurgicala pentru foarte multe tipuri de obstructii arteriale iar recuperarea dupa interventie este cu mult mai rapida (in general se pleaca din clinica in mai putin de 24 h). Din cauza acestor multiple avantaje Angioplastia si Stentarea sint prima recomandare de tratament in cazul BAP.

Aterectomie

Prin acest tratament un mic cateter este introdus in artera iar la nivelul blocajului se poate „slefui” sau „taia” din placa depusa si indepartata complet.

Stent-Graft

Un stent confectionat dintr-un material metalic care arata ca o impletitura metalica ce ia forma tubulara si este acoperit cu material sintetic. Poate fi folosit in diferite afectiuni arteriale in scopul de a ranforsa o portiune slabita a arterei, denumita anevrism. Presiunea arteriala impreuna cu alti parametri pot face ca aceasta portiune slabita sa se umfle ca un balon, care, in timp, poate creste ca dimensiuni si se poate rupe. Stent-graftul ajuta ca aceasta zona arteriala deteriorata sa fie ranforsata si sigilata corect, incepind din portiunea de sub anevrism si terminand cu portiunea de deasupra anevrismului. Aceasta metoda permite sangelui sa curga in mod corect prin zona reparata, fara a mai pune presiune pe peretii arteriali ai zonei afectate. Medicii folosesc in mod obisnuit stent-graft-ul pentru a trata anevrismele de aorta abdominala (AAA), anevrismele de aorta toracica (AAT) si mai rar alte tipuri de anevrisme.

Anevrismele in mod frecvent apar la nivelul arterei aorte, cea mai importanta artera din organism. Diametrul acesteia in mod curent este de 2 cm si se considera ca un anevrism de aorta este format daca diametrul ei creste cu 1.5 x mai mare decat diametrul ei normal.

Anevrismele de aorta sunt probleme de sanatate foarte serioase, o aorta rupta genereaza o hemoragie interna masiva si este fatala daca nu se intervine rapid de catre o echipa medicala specializata. Stent-graftul endovascular este realizat in asa maniera incit previne ruperea aortei. Termenul endovascular semnifica faptul ca se aplica din interiorul vasului de sange. Procedurile endovasculare se realizeaza cu tehnologii si instrumente special create in acest sens. Aceste proceduri necesita o incizie mica a arterei. Prin aceasta incizie un chirurg vascular introduce un tub subtire, numit cateter, care transporta in interiorul lui dispozitivul care trebuie plasat la locul anevrismului. Dispozitivul este pe urma pozitionat astfel incit sa repozitioneze corect, sa realinieze si sa intareasca artera. In general dupa un tratament endovascular perioada de recuperare este mai mica si se paraseste spitalul mai repede decit in cazul altor tipuri de proceduri. De asemenea riscurile sunt mai mici decit la o operatie clasica deoarece si inciziile sunt mici. Totusi in unele cazuri indicatia corecta operatorie este de chirurgie clasica daca forma anevrismului sau plasarea lui nu este favorabila unei abordari endovasculare.

Intrebari frecvente

Cum ne pregatim?

Medicul dumneavoastra va va intreba despre istoricul medical si va face o examinare completa.
Suplimentar mai poate sa ceara niste investigatii, care includ electrocardiograma, test de efort, si un Angio Scan (RMN sau CT) care va determina configuratia si plasarea anevrismului si va putea sa decida daca tehncia endovasculara este recomandata. Daca decizia este pozitiva pentru tratamentul cu stent-graft medicul mai poate sa va ceara niste investigatii suplimentare:

  • CT scan spiralat: implica o serie rapida de raze X luate intr-o forma spiralata, dupa care se reconstruieste;
    computerizat o imagine tridimensionala a vaselor de sange
  • Angiografie: se introduce un cateter in artera, dupa care se injecteaza substanta de contrast prin cateter si se executa niste fotografii folosind raze X.

Sunt eligibil pentru stent-graft endovascular?

Puteti fi eligibil pentru stent-grafting endovascular daca anevrismul de aorta este destul de mare (>5 centimetri in grosime) si exista pertiuni destul de lungi de artera normala (sansatoasa) deasupra si dedesubtul anevrismului astfel ca stent-graftul sa poata fi atasat in conditii de siguranta. Este o optiune interventionala foarte buna in cazul in care daca riscul unei operatii clasice este marit datorita altor boli pe care le aveti. Totusi, daca speranta dumneavoastra de viata este mare, daca aveti un risc mic de complicatii, sau forma anevrismului nu este favorabila unui stent-graft endovascular, se va recomanda chirurgia clasica.

Caracteristicile fizice ale unui anevrism il vor ajuta pe medicul dumneavoastra sa determine daca sunteti un bun candidat pentru stent-graft endovascular. In cazul AAA daca pozitionarea este buna si aorta nu are variante anatomice foarte curbate sunteti eligibil. De asemenea vasele de sange trebuie sa fie destul de largi astfel incit sa permita stent-graftului sa treaca prin ele pina la destinatie iar device-ul trebuie sa poata sa se muleze dupa configuratia aortei.
Stent-graftul nu este limitat la artera aorta, el fiind o optiune pentru anevrisme arteriale din alte regiuni ale corpului. Chirurgul dumneavoastra vascular va fi capabil sa va spuna precis daca sunteti eligibil pentru aceasta  procedura.

Exista riscuri de complicatii?

Daca aveti insuficienta renala cronica complicatii pot fi generate de catre substanta de contrast, care poate, in unele cazuri sa afecteze rinichii. Daca aveti o forma de anevrism nefavorabila asociata cu boala arteriala oclusiva sau ati avut deja un AAA reparat atunci riscurile sunt crescute. O parte a acestor riscuri pot fi adresate astfel incit ele sa fie minimizate in timpul procedurii in cazul in care operatia clasica prezinta riscuri mult mai mari. Chirurgul vascular va discuta cu dumneavoastra toate aceste detalii si va va recomanda cea mai buna abordare, in functie de situatia dumneavoastra particulara.

Cum se desfasoara procesul de stent-graft endovascular?

Inainte de inceperea procedurii veti fi sedat si vi se va face o anestezie loco-regionala, sau o anestezie generala, depinzand de cazul dumneavoastra particular. Pielea va fi curatata si dezinfectata la nivelul punctului de intrare, astfel incit riscul unei infectii sa fie minim. O incizie mica va fi facuta la nivelul pielii in regiunea arterei femurale. Prin aceasta „butoniera” se introduce introduce ghidul in artera femurala si se avanseaza cu el pina la nivelul anevrismului. Deoarece nu exista terminatiuni nervoase in peretele arterial nu veti simti cateterul care se misca in interiorul arterelor. Este posibil sa simtiti o trasatura usoara din cind in cind, in timpul inserarii ghidului.
Sub ghidaj vizual, chirurgul vascular insereaza cateterul prin ghid urmat de pozitionarea stentului in locul necesar. In timpul acestui proces se va face o angiografie, pentru a se confirma pozitionarea corecta a stent-graftului endovascular. Puteti simti o senzatia de usoara caldura, datorata eliberarii de substanta de contrast la acest moment. Apoi, o forma comprimata a graftului este inserata printr-un cateter mai larg ca dimensiune, denumit teaca. Cind graftul ajunge la locul dorit teaca este retrasa, lasind graftul la locul dorit, graftul expandindu-se si lipindu-se de peretele arterial, lipirea fiind perfecta. De multe ori componente aditionale ale graftului sunt plasate in mod similar prin incizii in zona inghinala, de ambele parti, pentru a aborda zonele arterelor care alimenteaza ambele picioare.

La ce pot sa ma astept dupa implantarea stent-graft-ului?

In mod normal veti ramine in spital cam 2-3 zile. In prima zi de recuperare veti putea manca si incepeti sa umblati. Dupa iesirea din spital nu aveti voie sa conduceti pina medicul dumneavoastra va permite. Veti avea voie sa spalati cu un burete zona din prejurul inciziilor dar nu trebuie sa udati zonele de incizie din regiunea inghinala pina la vindecarea completa. Probabil ca veti fi sfatuit sa nu ridicati greutati mai mari de citeva kg pe o perioada de pina la 6 saptamini. Medicul va va da toate recomandarile necesare la iesirea din spital iar la primul control va verifica vindecarea inciziilor si va va evalua starea de sanatate. In primele luni de la procedura veti face un control imagistic care sa re-confirme functionarea normala a stentului.

Dupa primul an de la stentare veti face cate un control imagistic al anevrismului in care se va masura si compara marimea lui. Se pot cere teste imagistice mai dese daca se banuiesc probleme care trebuie monitorizate.

Exista complicatii postinterventie?

Problemele potentiale ale stent-graftului endovascular pot fi:

  • Endoleaks scurgerea de sange in jurul graftului;
  • Infectii;
  • Miscarea graftului din locul dorit;
  • Fracturarea graftului;
  • Blocarea fluxului sangvin prin graft.

Cateodata poate sa apara febra si marirea numarului de leucocite (celule albe). Poate dura de la 2 la 10 zile si este tratat medicamentos cu aspirina si ibuprofen. Alte complicatii sunt rare dar serioase, includ ruptura arteriala, afectiuni renale, paralizie, blocarea fluxului sangvin catre abdomen sau mai jos si ruperea anevrismului de aorta.

Stent-grafturile cateodata pot avea scurgeri de sange la nivelul componentelor de imbinare, sau permit sangelui sa ajunga in anevrism din nou. Aceste tipuri de scurgeri se numesc endoleaks. Pot aparea si la distanta de ani de zile de la interventie si pot fi periculoase daca dimensiunea anevrismului se mareste. Din aceasta cauza medicul va va recomanda sa faceti cite un CT scan periodic pentru restul vietii astfel incit daca apar probleme ele sa poata fi tratate din timp, inainte de a ajunge fatale.