Screening sân

Screening sân 2017-07-13T09:35:58+00:00

Ce este testul de screening pentru cancer?

Puncte cheie

  • Testele de screening pentru cancer sunt efectuate pentru a detecta cancerul înainte ca o persoană să prezinte simptome;
  • Există mai multe tipuri de teste de screening;
  • Testele de screening prezintă riscuri:
    • Anumite tipuri de teste pot cauza probleme grave;
    • Exista posibilitatea de a obține rezultate fals pozitive;
    • Exista posibilitatea de a obține rezultate fals negative;
    • Exista posibilitatea de a nu îmbunătăți starea de sănătate sau speranța de viată a unei persoane, chiar și în cazul depistării cancerului;

Screening-ul pentru cancer înseamnă identificarea cancerului înainte ca o persoană să prezinte orice simptom.

Testele de screening pot identifica cancerul într-un stadiu incipient, înainte ca simptomele să apară. Daca țesutul anormal sau cancerul este depistat într-o fază incipientă, acesta poate fi mult mai ușor de tratat. În momentul în care încep să apară simptome, probabil cancerul a început deja să se răspândească în organism. Acest lucru poate îngreuna procesul de tratare sau vindecare a cancerului.

Este important sa rețineți că medicul dumneavoastră nu considera ca aveți cancer dacă vă sugerează să efectuați un test de screening. Testele de screening sunt indicate în momentul în care nu există nici un simptom de cancer.

Există mai multe tipuri de teste de screening

Testele de screening includ următoarele componente:

  • Examen clinic și istoric medical: Se va efectua un examen clinic pentru a evalua starea generală de sănătate, care va include identificarea unor posibile simptome precum noduli sau orice alte semne care pot părea neobișnuite. De asemenea, se va obține un istoric medical al pacientului care va cuprinde bolile de care a suferit și tipul de tratament urmat.
  • Teste de laborator: Proceduri medicale care testează mostre de țesut, sânge, urină sau alte substanțe din corp.
  • Imagistică medicală: Proceduri care procesează si înregistrează imagini ale structurilor din interiorul corpului.
  • Teste genetice: Teste care investighează mutații genetice care sunt asociate cu anumite tipuri de cancer.

Ce reprezintă screeningul?

Testele de screening sunt efectuate pentru a putea detecta cancerul înainte ca pacientul să prezinte simptome. În acest fel, cancerul poate fi depistat într-un stadiu incipient. Dacă țesutul anormal sau cancerul este depistat într-o fază incipientă, acesta poate fi mult mai ușor de tratat. În momentul în care încep să apară simptome, probabil cancerul a început deja să se răspândească. Cercetătorii încearcă să înțeleagă mai bine care sunt categoriile de oameni care sunt mai susceptibile la anumite tipuri de cancer. De asemenea, ei studiază lucrurile pe care le facem si cele care ne înconjoară pentru a putea observa daca acestea pot cauza cancer. Aceste informații pot ajuta medicii să recomande pacienților să urmeze teste de screening pentru cancer, să indice tipul de teste de screening necesare și frecvența cu care trebuie efectuate.

Este important să rețineți că medicul dumneavoastră nu consideră că aveți cancer dacă vă sugerează să efectuați un test de screening. Testele de screening sunt indicate în momentul în care nu există niciun simptom de cancer.

Dacă rezultatele unui test de screening sunt anormale, este posibil să aveți nevoie de mai multe teste pentru a putea detecta dacă aveți cancer. Aceste teste sunt numite teste diagnostice.

Testele de screening prezintă riscuri

Nu toate testele de screening sunt utile iar majoritatea prezintă riscuri. Este important sa cunoaștem riscurile și eficiența acestor teste de a reduce riscul de a muri din cauza cancerului.

Anumite tipuri de teste de screening pot cauza probleme grave

Anumite proceduri de screening pot cauza hemoragii sau alte probleme. De exemplu, screening-ul pentru cancerul de colon folosind recto-sigmoidoscopia sau colonoscopia poate cauza leziuni la nivelul mucoasei colonului.

Exista posibilitatea de a obține rezultate fals pozitive

Rezultatele testelor de screening pot fi anormale chiar dacă nu există cancer. Un rezultat fals pozitiv (rezultat care arată că există cancer când de fapt nu există) poate provoca anxietate si este de obicei urmat de mai multe teste si proceduri, care, de asemenea, au riscuri.

shutterstock_cancer_cell

Există posibilitatea de a obține rezultate fals negative

Rezultatele testelor de screening pot fi normale chiar dacă există cancer. O persoană care primește un rezultat fals negativ (unul care arată că nu există cancer când de fapt există) poate întârzia procesul de accesare a serviciilor medicale, chiar dacă există simptome.

Exista posibilitatea de a nu îmbunătăți starea de sănătate sau speranța de viată a unei persoane, chiar și în cazul depistării cancerului.

Anumite tipuri de cancer nu pun în pericol viața unei persoane sau nu cauzează simptome. Totuși, dacă cancerul este depistat de un test de screening, acesta poate fi tratat. Nu există nicio modalitate de a ști dacă tratamentul cancerului va ajuta persoana să trăiască mai mult decât dacă nu va primi tratamentul. Atât in cazul tinerilor cât și a adulților, există un risc crescut de a comite suicid în primul an de când au fost diagnosticați cu cancer. De asemenea, tratamentele pentru cancer au efecte secundare.

În cazul anumitor tipuri de cancer, identificarea și tratarea cancerului timpuriu nu crește șansa de vindecare sau supraviețuire.

Ce este un proces informat si de luare a deciziilor împreună cu medicul?

Puncte cheie

Este important să înțelegeți beneficiile și riscurile asociate cu testele de screening și să faceți o alegere informată cu privire la tipul de test potrivit pentru dumneavoastră.

Înainte de a face orice test de screening este important să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu orice alt personal medical. Fiecare test de screening are beneficiile si riscurile sale. Personalul medical trebuie să discute cu dumneavoastră despre beneficiile si riscurile asociate testului de screening și să vă includă în procesul de luare a deciziei. Acest lucru reprezintă un proces informat și de luare a deciziilor împreună cu medicul.

  1. Medicul dumneavoastră va discuta despre posibilele beneficii, riscuri și elemente necunoscute asociate cu testul de screening. Acesta poate include informații cu privire la beneficiile identificării timpurii a cancerului sau despre riscurile asociate cu rezultatele fals pozitive, supradiagnosticare și supradozaj. De asemenea, medicul dumneavoastră poate să vă ofere informații și prin intermediul unor materiale precum: broșuri, fluturașe, materiale video, website-uri și altele.
  2. Odată ce ați înțeles beneficiile și riscurile asociate cu testele de screening puteți decide dacă doriți să efectuați testul de screening bazat pe ceea ce considerați că este mai bine pentru dumneavoastră. Adesea, beneficiile și riscurile sunt strâns corelate iar decizia de a efectua testul de screening poate fi dificil de luat.
  3. Medicul va nota decizia dumneavoastră in registrul medical și va comanda testul de screening dacă aceasta este decizia dumneavoastră.

Care este scopul unui test de screening?

Puncte cheie

  • Testele de screening au multe scopuri;
  • Testele de screening nu sunt destinate diagnosticării cancerul.

Testele de screening au multe scopuri.

Un test de screening util care funcționează cum trebuie face următoarele lucruri:

  • Identifică cancerul înainte de apariția simptomelor;
  • Identifică cancerul timpuriu, fiind mai ușor de tratat și vindecat;
  • Obține puține rezultate fals negative sau fals pozitive;
  • Reduce șansa de deces din cauza cancerului.

Testele de screening nu sunt destinate diagnosticării cancerului

De obicei, testele de screening nu diagnostichează cancerul. Dacă un rezultat obținut prin intermediul testului de screening este anormal, este important să se efectueze mai multe teste pentru a identifica dacă există cancer. De exemplu, o mamografie poate identifica un nodul la sân. Acest nodul poate sugera prezența cancerului sau un alt lucru. Este necesar să se efectueze mai multe teste pentru a putea identifica daca nodulul este cancerigen. Aceste teste sunt numite teste diagnostic. Testele diagnostic pot include biopsia, procedeu prin care un medic histopatolog analizează microscopic celule sau țesutul colectat pentru a identifica semne de cancer.

Cui se adresează screening-ul?

Puncte cheie

  • Anumite teste de screening pot fi indicate numai pentru persoane care au un risc ridicat pentru anumite tipuri de cancer.
  • Testele de screening pentru depistarea cancerului includ identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta cancer.

Anumite teste de screening pot fi indicate numai pentru persoane care au un risc ridicat pentru anumite tipuri de cancer.

Orice lucru care creste șansa de a dezvolta cancer este numit factor de risc pentru cancer. Prezența unui factor de risc nu înseamnă că veți avea cancer. De asemenea, absența factorilor de risc nu înseamnă ca nu veți avea cancer.

Anumite teste sunt folosite numai pentru persoane care prezintă factori de risc pentru anumite tipuri de cancer. Persoanele cu un risc mai crescut de a dezvolta cancer includ:

  • Persoane care au mai avut cancer in trecut
  • Persoane care au două sau mai multe rude de gradul I (părinte, frate sau soră) care au avut cancer
  • Persoane care au anumite mutații genetice care sunt asociate cu cancerul

Este indicat ca persoanele care au un risc crescut de a dezvolta cancer să efectueze teste de screening mai des sau de la o vârsta mai tânără decât alte persoane.

Testele de screening pentru depistarea cancerului includ identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta cancer.

Cercetătorii încearcă să înțeleagă mai bine care sunt categoriile de oameni  care sunt mai susceptibile la anumite tipuri de cancer. De asemenea, ei studiază lucrurile pe care le facem și cele care ne înconjoară pentru a putea observa daca acestea pot cauza cancer. Aceste informații pot ajuta medicii să recomande pacienților să efectueze teste de screening pentru cancer, să indice tipul de teste de screening necesare și frecventa cu care trebuie efectuate.

Începând cu anul 1973, Programul SEER (Program de Supraveghere, Epidemiologie și Rezultate Finale) din cadrul Institutului National de Cancer a colectat informații de la persoane care suferă de cancer, din diferite zone ale Statelor Unite ale Americii. Informațiile, studiile de cercetare și alte surse obținute din cadrul acestui program sunt folosite pentru a evalua cine este la risc crescut de a dezvolta cancer.

Screening-ul cancerului de sân

Informații generale cu privire la cancerul de sân

Puncte cheie

  • Cancerul de sân este o boala în care se dezvoltă celule maligne (celule canceroase) la nivelul sânului.
  • Cancerul de sân este a doua cauză de mortalitate în rândul femeilor din întreaga lume.
  • Diferiți factori cresc sau reduc riscul de cancer de sân.

Cancerul de sân este o afecțiune în care se dezvoltă celule maligne (celule canceroase) la nivelul sânului.

Sânul este alcătuit din lobi si ducte. Fiecare glandă mamară este alcătuită din 15-20 de segmente numite lobi, care la rândul lor conțin mai multe segmente mai mici numite lobuli. La capătul lobulilor se afla niște bulbi mici care produc lapte. Lobii, lobulii si bulbii sunt conectați prin intermediul unor tuburi subțiri numite ducte.

Anatomia sânului. Mamelonul și areola sunt afișate în partea exterioară a sânului. De asemenea, sunt prezentați ganglionii limfatici, lobii, lobulii, ductele și alte secțiuni din interiorul sânului.

Fiecare sân este alcătuit din vase de sânge și vase limfatice. Vasele limfatice transportă un lichid aproape incolor, numit limfă. Vasele limfatice ajung la ganglionii limfatici. Ganglionii limfatici sunt structuri de dimensiuni mici, în formă de bob de fasole, care sunt răspândite în întreg organismul. Aceste structuri filtrează substanțele din limfă și luptă împotriva infecțiilor și a afecțiunilor. Grupurile de ganglioni limfatici se găsesc lângă sân, în axilă (sub braț), deasupra claviculei și în cutia toracică.

Pentru informații suplimentare despre cancerul de sân puteți consulta următorul material:

  • Prevenția cancerului de sân;
  • Tratamentul cancerului de sân;
  • Genetica cancerului de sân și ginecologic.

Cancerul de sân este a doua cauză de mortalitate în rândul femeilor din întreaga lume.

Prevalența cancerului de sân în rândul femeilor din Romania este mai ridicată decât orice alt tip de cancer, cu excepția cancerului de piele. Cancerul de sân este depășit doar de cancerul pulmonar în topul cauzelor de deces asociat cancerului la femei.

Cancerul de sân este mai prevalent în rândul femeilor caucaziene decât în rândul femeilor de culoare. Cu toate aceste, este mult mai probabil ca femeile de culoare să moară din cauza cancerului de sân decât femeile caucaziene. Cancerul de sân apare și în rândul bărbaților dar numărul este mult mai scăzut.

Diferiți factori cresc sau reduc riscul de a dezvolta cancer de sân.

Orice lucru care crește riscul de a dezvolta o afecțiune este numit factor de risc. Orice lucru care reduce riscul de a dezvolta o afecțiune este numit factor protectiv.

Screening-ul cancerului de sân

Puncte cheie

  • Testele de screening sunt efectuate pentru a identifica diferite tipuri de cancer.
  • Există trei tipuri de teste folosite de medici pentru a identifica cancerul de sân:
    • Mamografia;
    • Examenul clinic al sânilor;
    • IRM (Imagistica prin rezonanta magnetica) – în cazul femeilor cu un risc crescut de a dezvolta cancer de sân;
  • Alte teste de screening sunt evaluate în studii clinice.
    • Termografie;
    • Prelevare țesut.

Testele de screening sunt efectuate pentru a identifica diferite tipuri de cancer

Unele teste de screening sunt folosite deoarece s-a demonstrat că pot identifica cancerul timpuriu și pot reduce riscul de mortalitate asociat cu aceste afecțiuni. Alte teste sunt folosite deoarece s-a demonstrat că pot identifica cancerul în cazul anumitor persoane. Totuși, încă nu s-a demonstrat în studii clinice dacă aceste teste reduc riscul de mortalitate. Cercetătorii evaluează testele de screening pentru a putea identifica acele teste care prezintă multe beneficii și riscuri scăzute. De asemenea, studiile clinice concentrate pe screening-ul cancerului sunt dezvoltate pentru a demonstra dacă detectarea timpurie (identificarea cancerului înainte de apariția simptomelor) reduce riscul unei persoane de deces. În cazul unor anumite tipuri de cancer, șansele de recuperare sunt mai mari dacă afecțiunea este identificată și tratată într-un stadiu incipient. Studiile clinice care evaluează metodele de screening pentru cancer sunt răspândite în multe locații din lume. Puteți găsi mai multe informații despre studii clinice în curs de dezvoltare de pe website-ul Institutului Național de Cancer.

Există trei tipuri de teste folosite de medici pentru a identifica cancerul de sân:

Mamografia

Mamografia este cel mai folosit test de screening pentru a identifica cancerul de sân. O mamografie este o examinare radiologică a sânului. Acest test poate identifica tumori care sunt prea mici pentru a putea fi simțite. De asemenea, o mamografie poate identifica carcinomul ductal in situ (CDIS). În ceea ce privește carcinomului ductal in situ, se formează celule anormale care sunt prezente în zona de delimitare a ductelor, și care se pot transforma în cancer invaziv pentru anumite femei. Mamografiile sunt mai eficiente în a depista tumorile de sân pentru femei cu vârstă mai mare de 50 de ani. Acest lucru se poate datora faptului că femeile mai tinere au țesut mamar mai dens care are aspect alb pe mamografie. Deoarece și tumorile au aspect alb la mamografie, acesta sunt dificil de identificat atunci când există țesut mamar dens.

Mamografie. Sânul este presat între două plăci. Sunt folosite raze X pentru a capta imagini ale țesutului mamar.

Următoarele lucruri pot influența capacitatea mamografiei de a detecta (identifica) cancerul de sân:

  • Dimensiunea tumorii.
  • Densitatea țesutului mamar.
  • Abilitățile medicului.

Femeile cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani care efectuează screening prin mamografie au șanse mai mici de deces din cauza cancerului de sân decât femeile care nu efectuează screening prin mamografie.

Examen clinic al sânului

Examenul clinic al sânului este efectuat de către medic sau un alt specialist în sănătate. Medicul va examina cu atenție sânul și zona de sub brațe pentru a verifica dacă există noduli sau orice alte semne care pot părea anormale. Nu se știe exact dacă examenul clinic al sânului scade șansele de a muri din cauza cancerului de sân.

Autoexaminarea sânului poate fi efectuată de către femei sau bărbați pentru a verifica dacă există noduli sau alte modificări ale sânului. Este important să știți cum arată si cum se simt de obicei sânii dumneavoastră. Dacă simțiți că aveți un nodul sau orice altă modificare, discutați cu medicul dumneavoastră. Autoexaminarea sânului nu scade șansele de a muri din cauza cancerului de sân.

IRM (imagistică prin rezonanță magnetică) pentru a evalua femeile cu risc crescut pentru cancerul de sân

Imagistica prin rezonanță magnetică este o investigație care folosește câmpul magnetic, undele radio și un calculator pentru a produce o serie de imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului. Această procedură mai este numită și rezonanță magnetică nucleară (RMN). RMN-ul nu folosește radiații.

Imagistica prin rezonanță magnetică este folosită pentru a evalua femeile care au una sau următoarele:

  • Anumite modificări genetice, precum genele BRCA1sau BRCA2;
  • Istoric de cancer de sân în familie (rude de gradul I, precum mama, fiica sau sora);
  • Anomalii genetice precum sindromul Li-Fraumeni sau Cowden.

Imagistica prin rezonanță magnetică este mai eficientă în a identifica cancerul de sân decât mamografiile, dar se poate întâmpla să indice rezultate anormale chiar dacă nu există cancer.

Alte teste de screening evaluate în studii clinice:

Termografia

Termografia este o investigație care folosește o cameră specială pentru a detecta căldura. Aceasta este folosită pentru a înregistra temperatura pielii care acoperă sânii. Folosind un calculator, se va obține o hartă colorată a sânului care arată schimbările de temperatură. Tumorile pot provoca schimbări de temperatură care pot apărea pe termografie.

Nu au existat studii clinice care să evalueze eficiența termografiei în identificarea cancerului de sân sau impactul pe care îl are asupra reducerii riscului de deces.

Prelevarea de țesut

Prelevarea de țesut mamar reprezintă prelevarea de celule din țesutul mamar pentru a fi analizate microscopic. În anumite studii, celulele anormale din lichidul sânului au fost asociate cu un risc crescut de cancer de sân.

Cercetătorii analizează dacă prelevarea de țesut poate fi utilizată pentru a identifica cancerul de sân într-o fază incipientă sau pentru a prezice riscul de a dezvolta cancer de sân. Sunt studiate trei modalități prin care sunt preluate probele de țesut:

 

  • Puncție aspirativă cu ac fin: introducerea unui un ac subțire în țesutul mamar din jurul areolei (zona întunecată din jurul mamelonului) pentru a putea lua mostre de celule și lichid.
  • Biopsie percutanată (închisă) prin aspirație: utilizarea aspirației pentru a colecta lichid prin sân. Această procedură este realizată prin intermediul pompelor folosite de femei care alăptează.

Lavaj ductal: Un cateter (tub) de dimensiunea unui fir de păr este introdus în mamelon, iar apoi o cantitate mică de soluție salină este eliberată în duct. Apa colectează celulele mamare și este eliminată pentru a fi analizată.

Riscurile asociate cu screening-ul cancerului de sân

Puncte cheie:

  • Testele de screening prezintă riscuri.
  • Riscurile asociate cu screening-ul pentru cancerul de sân includ următoarele:
    • Există posibilitatea de a nu îmbunătăți starea de sănătate sau speranța de viată a unei persoane, chiar și în cazul depistării cancerului
    • Există posibilitatea de a obține rezultate fals negative
    • Există posibilitatea de a obține rezultate fals pozitive
    • Rezultatele fals pozitive pot provoca anxietate asociată cu efectuarea unor teste suplimentare
    • Mamografiile expun sânul la radiații
    • Este posibil să simțiți durere sau disconfort în timpul mamografiei
  • Riscurile și beneficiile asociate cu screening-ul pentru cancerul de sân pot fi diferite în funcție de grupa de vârstă.
  • Discutați cu medicul dumneavoastră despre riscul de a dezvolta cancer de sân și nevoia de a efectua screening.

Testele de screening prezintă riscuri.

Deciziile cu privire la efectuarea testelor de screening pot fi dificile. Nu toate testele de screening sunt utile iar majoritatea prezintă riscuri. Înainte de a efectua orice test de screening este important să discutați cu medicul dumneavoastră. Este important să cunoașteți riscurile asociate cu efectuarea unor anumite teste și dacă acestea pot reduce riscul de deces din cauza cancerului.

Riscurile asociate cu screening-ul pentru cancerul de sân includ următoarele:

Există posibilitatea de a nu îmbunătăți starea de sănătate sau speranța de viată a unei persoane, chiar și în cazul depistării cancerului.

Este posibil ca screening-ul să nu vă ajute dacă cancerul de sân se dezvoltă repede sau a început deja să se răspândească în organism. De asemenea, este posibil ca anumite tipuri de cancer identificate prin intermediul unei mamografii să nu provoace simptome niciodată sau să nu pună viața unei persoane în pericol. Identificarea acestor tipuri de cancer se numește supradiagnosticare. Este posibil ca tratamentul să nu vă ajute în cazul acestor tipuri de cancer, ci din contră, să vă provoace efecte secundare. În momentul de față, nu se poate stabili prin screening dacă tipul de cancer identificat va provoca probleme sau nu.

Rezultatele fals pozitive pot provoca anxietate asociată cu efectuarea unor teste suplimentare

De obicei, rezultatele fals pozitive obținute în urma mamografiilor sunt urmate de mai multe teste care pot provoca anxietate. De exemplu, în cadrul unui studiu, o femeie care a obținut un rezultat fals pozitiv urmat de teste suplimentare, a raportat sentimente de anxietate 3 luni mai târziu, chiar dacă nu a fost diagnosticată cu cancer. Cu toate acestea, mai multe studii au arătat că este mult mai probabil ca femeile care au simțit anxietate după ce au primit rezultate fals pozitive să își programeze examinări regulate în viitor.

Există posibilitatea de a obține rezultate fals negative.

Rezultatele testelor de screening pot părea normale chiar dacă există cancer de sân. O femeie care primește un rezultat fals negativ (rezultat negativ, chiar dacă de fapt există cancer) poate întârzia procesul de accesare a serviciilor medicale chiar dacă există simptome.

Unul din 5 cazuri de cancer poate fi omis de mamografii. Rezultatele fals negative apar mai frecvent în rândul femeilor mai tinere deoarece acestea au țesutul mamar mai dens. Probabilitatea de a obține un rezultat fals negativ este afectată și de următoarele:

  • Dimensiunea tumorii.
  • Rata de creștere a tumorii.
  • Nivelul de hormoni din organismul unei femei (precum estrogen sau progesteron).
  • Abilitățile medicului radiolog.

Există posibilitatea de a obține rezultate fals pozitive.

Rezultatele testelor de screening pot fi anormale chiar dacă nu există cancer. Un rezultat fals pozitiv (rezultat care arată că există cancer când de fapt nu există) este de obicei urmat de alte teste (precum biopsia), care prezintă, de asemenea, riscuri.

Dacă ați obținut un rezultat anormal în urma biopsiei, este important să cereți o a doua opinie medicală pentru a crește acuratețea diagnosticului.

Majoritatea rezultatelor anormale se dovedesc a nu fi cancer. Rezultatele fals pozitive apar cel mai des în cazul:

  • Femeilor tinere.
  • Femeilor care au mai efectuat biopsii mamare.
  • Femeilor cu istoric familial de cancer la sân.
  • Femeilor care au luat hormoni precum estrogen sau progesteron.

De asemenea, experiența și abilitatea medicului radiolog pot afecta probabilitatea de a obține un rezultat fals pozitiv.

Mamografiile expun sânul la radiații.

Expunerea la radiații reprezintă un factor de risc pentru cancerul de sân. Riscul de a dezvolta cancer de sân în urma expunerii la radiații este mai mare în rândul femeilor care au fost expuse la doze mari de radiații înainte de vârsta de 30 de ani. În cazul femeilor peste 40 de ani, beneficiile asociate cu efectuarea mamografiilor anuale pot fi mai mari decât riscul expunerii la radiații.

Este posibil să simțiți durere sau disconfort în timpul mamografiei.

În timpul mamografiei, sânul este plasat între două plăci de plastic care sunt presate. Presiunea aplicată asupra sânului ajută la obținerea unei radiografii mai bune a sânului. Unele femei pot simți durere sau disconfort în timpul unei mamografii.

Riscurile și beneficiile asociate cu screening-ul pentru cancerul de sân pot fi diferite în funcție de grupa de vârstă.

Beneficiile asociate cu screening-ul cancerului de sân pot varia în funcție de grupa de vârstă:

  • În cazul femeilor cu speranță de viață sub 5 ani, diagnosticul și tratamentul cancerului de sân în fază incipientă poate reduce calitatea vieții, fără a îmbunătăți speranța de viață
  • În cazul femeilor cu vârste peste 65 de ani, precum și în cazul altor femei, rezultatele testelor de screening pot conduce la mai multe teste diagnostic dar și la anxietate asociată cu primirea rezultatelor. De asemenea, tipurile de cancer identificate de obicei nu pun în pericol viața unei persoane.

În cazul femeilor cu un risc mediu de a dezvolta cancer de sân, încă nu au fost demonstrate beneficiile asociate cu efectuarea mamografiilor înainte de vârsta de 40 de ani.

În cazul femeilor care au fost expuse la tratamente cu radiații în zona pieptului, în special la o vârstă fragedă, este indicat să se efectueze teste de screening de rutină. Efectuarea unui RMN anual poate începe fie la 8 ani după tratament, fie după vârsta de 25 de ani. Nu au fost studiate beneficiile și riscurile asociate cu mamografiile și RMN-urile în cazul acestor femei.  Nu există nicio informație cu privire la beneficiile sau riscurile asociate cu screening-ul pentru cancerul de sân la bărbați.

Indiferent de vârstă, este important să cereți sfaturi medicale cu privire la testele de screening pentru cancerul de sân și frecvența cu care trebuie efectuate dacă sunteți expuși la factori de risc.

Discutați cu medicul dumneavoastră despre riscul de a dezvolta cancer de sân și nevoia de a efectua screening.

Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un alt cadru medical despre riscul de a dezvolta cancer de sân, beneficiile și riscurile asociate testului de screening, dar si daca un anumit tip de test este potrivit pentru dumneavoastră. Dumneavoastră trebuie să faceți parte din procesul de decizie, bazat pe ceea ce este mai bine pentru dumneavoastră.