Artera poplitee este unul dintre cele mai importante vase de sânge ale membrului inferior. Se află în spatele genunchiului și asigură fluxul sanguin spre gambă, mușchi, articulații și țesuturile profunde ale piciorului. Orice afecțiune care afectează această arteră poate pune în pericol funcția membrului, mobilitatea și, în cazuri severe, viața pacientului.
Una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite la acest nivel este dilatația arterei poplitee (numită popular anevrism popliteu), o lărgire patologică a vasului, care slăbește peretele arterial și poate genera complicații grave dacă nu este tratată la timp.
Ce este artera poplitee și de ce este esențială?
Artera poplitee reprezintă continuarea arterei femurale și trece în spatele genunchiului printr-un spațiu anatomic îngust. De aici, se împarte în două ramuri majore care irigă gambele și piciorul:
- Artera tibială anterioară;
- Artera tibială posterioară.
Rolurile sale principale sunt:
- Transportul sângelui oxigenat spre musculatura gambei;
- Menținerea perfuziei la nivelul nervilor periferici;
- Vascularizația articulației genunchiului și a structurilor profunde;
- Participarea la circulația colaterală în timpul mișcărilor repetitive ale genunchiului.
Pentru că se află într-o zonă predispusă la traumatisme, presiune mecanică și flexii repetate, artera poplitee este mai vulnerabilă decât alte artere.
Ce este dilatația vena poplitee (ectazia poplitee)?
O dilatație poplitee apare atunci când peretele arterial își pierde rezistența, iar diametrul vasului crește cu peste 50% față de normal. Această lărgire poate rămâne asimptomatică mult timp, dar riscurile cresc odată cu dimensiunea dilatației.
Ce se întâmplă în interiorul arterei:
- Peretele arterial devine subțire și fragil;
- Fluxul sanguin devine turbulent;
- Se formează cheaguri de sânge (trombi);
- Acești trombi pot migra spre arterele mai mici → ischemie acută.
În absența tratamentului, o dilatație poplitee poate duce la:
- Ischemie severă a membrului;
- Necroză tisulară;
- Amputarea piciorului;
- Sângerare internă (în caz de ruptură).
Cauzele dilatației arterei poplitee
Etiologia nu este complet clară, însă studiile arată că un cumul de factori contribuie la slăbirea peretelui arterial:
1. Ateroscleroza
Este cea mai comună cauză. Depunerile de grăsime îngustează artera și cresc presiunea locală, determinând o lărgire patologică a porțiunilor slăbite.
2. Factori genetici
Există pacienți care prezintă predispoziție la fragilitatea peretelui arterial.
3. Procese inflamatorii
Inflamația cronică degradează structurile elastice și musculare ale peretelui arterial.
4. Traumatisme ale genunchiului
Lovituri puternice, fracturi, intervenții chirurgicale anterioare.
5. Boli ale țesutului conjunctiv
De exemplu:
- Boala Marfan;
- Ehlers-Danlos;
- Vasculite.
6. Stil de viață / factori de risc cardiovascular
- Fumat;
- Hipertensiune;
- Colesterol crescut;
- Diabet;
- Vârsta peste 60 de ani;
- Sex masculin.
Simptomele dilatației arterei poplitee
Multe dilatații poplitee sunt asimptomatice și sunt descoperite accidental la ecografie sau RMN. Totuși, când apar simptomele, ele nu trebuie ignorate:
Semne frecvente:
- Artera poplitee puls sau senzație de presiune;
- Durere surdă în spatele genunchiului;
- Umflarea gambei din cauza compresiei pe vene;
- Amorțeală sau furnicături;
- Scăderea forței musculare;
- Picioare reci sau paloare la efort.
Semne de alarmă (urgență medicală):
- Durere intensă și bruscă în gambă;
- Picior rece, albăstrui sau amorțit;
- Imposibilitatea de a mișca degetele;
- Dispariția pulsului la nivelul gleznei;
- Ulcerații sau răni care nu se vindecă.
Acestea pot indica un tromb migrat sau o ocluzie arterială acută.
Cum este diagnosticată dilatația poplitee?
Diagnosticul se bazează pe examinare clinică și investigații imagistice:
1. Ecografia Doppler
- Măsoară diametrul arterei;
- Detectează trombi;
- Evaluează fluxul sanguin.
2. Angio-CT / Angio-RMN
Utilă când se planifică intervenția chirurgicală.
3. Examen clinic
- Palparea pulsului popliteu;
- Evaluarea temperaturii și colorației piciorului;
- Identificarea unei mase pulsatile.
Diagnosticul precoce reduce riscul de amputare cu peste 70%.
Când trebuie să mergi la medic?
- Observi o masă în spatele genunchiului;
- Ai dureri persistente în gambă;
- Apar simptome de ischemie;
- Ai în familie istoric de probleme vasculare;
- Ești fumător și ai dureri la mers.
Este esențial ca pacienții cu o dilatație poplitee unilaterală să fie verificați și la nivel abdominal, deoarece există risc crescut de anevrism de aortă asociat.
Tratamentul dilatației arterei poplitee
Tratamentul depinde de dimensiune, simptome și riscul de complicații.
Monitorizare (pentru dilatații mici și asimptomatice)
- Ecografie la 6–12 luni;
- Controlul tensiunii arteriale;
- Renunțarea la fumat;
- Statine / antiagregante.
Bypass-ul arterial (tratament tradițional)
Se preia vena safenă internă și se creează un bypass care ocolește segmentul afectat. Este metoda cu cele mai bune rezultate pe termen lung.
Ligatura dilatației + bypass
Segmentul dilatat este exclus din circulație.
Tratament endovascular (minim invaziv)
- Implantarea unui stent-graft;
- Risc mai mic la pacienții vârstnici;
- Recuperare rapidă.
Este ideal în dilatații complicate sau la pacienți cu risc operator crescut.
Tratamentul de urgență
Dacă dilatația se umple cu cheaguri și blochează fluxul:
- Tromboliză;
- Bypass imediat;
- Salvarea membrului în primele 6 ore.
Prognostic
- 95% rata de salvare a membrului în tratamente elective;
- Prognostic slab dacă pacientul ajunge cu ischemie severă;
- Risc de amputare mult crescut în caz de întârziere;
- Stenturile au rezultate bune pe termen scurt, dar variabile pe termen lung.
Intervenția precoce este esențială pentru menținerea funcționalității piciorului.
Concluzie
Artera poplitee joacă un rol esențial în alimentarea cu sânge a membrelor inferioare. O dilatație poplitee este o afecțiune gravă, cu risc mare de tromboză, ischemie și amputare, dar complet tratabilă dacă este diagnosticată la timp. Intervențiile moderne, fie chirurgicale, fie endovasculare, oferă rezultate excelente atunci când pacientul ajunge la medic în stadii incipiente.
Dacă există dureri, masă pulsatilă sau orice simptom în spatele genunchiului, evaluarea vasculară nu trebuie amânată.
