Nas infundat

Ce este nasul infundat (congestia nazală)?

Nas infundat, cunoscut ca „congestie nazala”, este o stare de disconfort cauzată de umflarea mucoasei nazale și acumularea excesivă de mucus. Apare în urma inflamației țesuturilor și dilatării vaselor de sânge, ceea ce îngustează căile respiratorii și îngreunează respirația.

De regulă, congestia dispare în câteva zile, însă dacă persistă peste o săptămână, poate semnala o infecție, precum sinuzita. Netratată, poate duce la complicații precum polipi nazali sau infecții ale urechii medii.

Nasul înfundat este, de cele mai multe ori, un simptom asociat altor afecțiuni, cum ar fi răceala, rinita alergică sau infecțiile sinusale.

Cum se manifestează nasul infundat?

Nasul înfundat nu este doar un inconvenient izolat — el poate fi însoțit de o serie de manifestări care variază în funcție de cauza declanșatoare. Cele mai frecvente simptome includ:

• Respirație dificilă pe nas
   Se simte ca și cum aerul nu mai poate pătrunde normal prin nări. Este cauzată de inflamația mucoasei nazale și de acumularea excesivă de mucus care îngustează căile respiratorii.
  
• Secreții nazale (rinoree)
   Apar sub formă de scurgeri clare și apoase în cazul alergiilor sau răcelii, ori groase și galben-verzui în infecțiile bacteriene. Mucusul este produs ca mecanism natural de apărare împotriva agenților iritanți sau patogeni.
  
• Strănuturi frecvente
   Un reflex declanșat pentru a elimina particulele iritante din nas, frecvent întâlnit în caz de alergii sau expunere la praf, polen, fum sau parfumuri.
  
• Presiune sau durere facială
   Resimțită la nivelul frunții, obrajilor, în jurul ochilor sau între sprâncene. Este cauzată de blocarea sinusurilor și acumularea de mucus, ducând la creșterea presiunii în cavitățile sinusale.
  
• Durere de cap
   Poate fi o durere surdă, accentuată de mișcări ale capului, provocată de inflamația sinusurilor sau de tensiunea generată de congestia severă.
  
• Scăderea sau pierderea mirosului și gustului
   Blocarea căilor nazale împiedică moleculele olfactive să ajungă la receptorii responsabili de miros, afectând în același timp și percepția gustului.
  
• Respirație orală (pe gură)
   Devine predominantă când respirația nazală este dificilă, ceea ce poate duce la uscăciune bucală sau iritații ale gâtului.
  
• Senzație de uscăciune în gât
   Cauzată de respirația prelungită pe gură. Aerul inspirat nu mai este filtrat și umidificat corespunzător, iritând astfel mucoasa faringiană.
  

Din ce cauză apare congestia nazală?

Congestia nazală, cunoscută ca nas înfundat, este adesea rezultatul unor afecțiuni minore, cum ar fi răceala, gripa sau infecțiile sinusale. În aceste cazuri, simptomele se ameliorează de regulă în decurs de 7–14 zile. Atunci când obstrucția nazală persistă mai mult de două săptămâni, poate indica prezența unei afecțiuni cronice sau a unui dezechilibru structural ori imunologic.

Cele mai frecvente cauze includ:

• Alergiile respiratorii
   Afecțiuni precum rinita alergică sezonieră (febra fânului) sau perenă (expunere constantă la alergeni precum praf, păr de animale sau mucegai) pot duce la inflamație persistentă a mucoasei nazale.
  
• Polipii nazali
   Formațiuni benigne ce se dezvoltă în interiorul cavităților nazale și pot bloca fluxul normal de aer.
  
• Tumorile sinonazale
   Rare, dar pot apărea în cazuri avansate sau neinvestigate la timp.
  
• Sinuzita cronică
   Infecțiile de lungă durată ale sinusurilor duc la inflamație constantă și acumulare de mucus.
  
• Devierea de sept sau alte anomalii anatomice
   Septul nazal deviat sau hipertrofia cornetelor nazale pot afecta circulația aerului.
  
• Vegetațiile adenoide mărite
   Mai frecvente la copii, pot contribui la blocajul nazal.
  
• Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
   La sugari, refluxul poate irita tractul respirator superior și cauza congestie.
  
• Expunerea la substanțe iritante
   Vapori toxici, poluanți sau fumul de țigară pot provoca inflamația mucoasei nazale.
  

Congestia nazală în sarcină

În timpul sarcinii, în special începând cu al doilea trimestru, modificările hormonale și creșterea fluxului sangvin pot duce la umflarea mucoasei nazale. Acest fenomen fiziologic este frecvent și, de obicei, trecător.

Rinosinuzita – o cauză comună a congestiei

Când mucoasa nazală și sinusurile se inflamează simultan, vorbim despre rinosinuzită, care poate avea mai multe forme:

• Infecțioasă – declanșată de virusuri sau bacterii
  
• Alergică – cauzată de alergeni din mediu
  
• Sezonieră – se manifestă primăvara și toamna, în perioadele cu polen ridicat
  
• Perenă – asociată cu alergeni constanți (acarieni, mucegai etc.)
  
• Nonalergică – provocată de iritanți, cum ar fi fumul, parfumurile sau chimicalele

Alte cauze mai puțin comune

• Sistem imunitar slăbit
   Persoanele cu imunitate compromisă (HIV, diabet, chimioterapie) sunt mai vulnerabile la infecții respiratorii care pot provoca congestie.
  
• Poziția corpului
   Persoanele imobilizate sau care stau mult întinse pot prezenta drenaj nazal redus, ceea ce favorizează acumularea mucusului.
  
• Afectarea clearance-ului mucociliar
   În unele boli genetice, precum fibroza chistică, sau în tulburări biliare rare (ex: diskinezia biliară), transportul normal al mucusului este perturbat, crescând riscul de congestie persistentă.
  

Cum se diagnostichează congestia nazală?

Pentru a stabili cauza exactă a congestiei nazale, medicul va începe printr-o discuție despre simptomele resimțite și va realiza un examen clinic care include inspectarea nasului, urechilor și gâtului. În funcție de situație, pot fi necesare investigații suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni subiacente. Acestea pot include:

• Exsudat faringian
   Recoltarea unei probe din gât pentru a detecta prezența bacteriilor, în special cele care pot cauza infecții streptococice.
  
• Tomografie computerizată (CT)
   O investigație imagistică detaliată care permite vizualizarea structurilor interne ale nasului și sinusurilor, utilă în identificarea unor malformații sau obstrucții anatomice.
  
• Endoscopie nazală
   O procedură minim invazivă prin care medicul introduce un tub subțire prevăzut cu cameră video pentru a examina în profunzime căile nazale și sinusurile.
  

Care sunt opțiunile de tratament pentru congestia nazală?

Tratamentul depinde de cauza congestiei, dar în majoritatea cazurilor se pot utiliza remedii medicamentoase și măsuri de susținere la domiciliu. Iată cele mai comune abordări:

 Medicamente disponibile fără prescripție (OTC)

• Decongestionante nazale
   Acestea reduc inflamația mucoasei și ușurează respirația. Pot fi administrate sub formă de spray (ex. oximetazolină, nafazolină, fenilefrină) sau comprimate orale (ex. pseudoefedrină). Se recomandă utilizarea pe termen scurt pentru a evita efectul de „rebound”.
  
• Antihistaminice
   Eficiente atunci când congestia este provocată de alergii. Reduc reacțiile alergice și pot diminua secrețiile nazale. Unele tipuri pot induce somnolență.
  
• Spray-uri nazale cu corticosteroizi
   Utilizate în inflamațiile persistente, mai ales în rinosinuzitele cronice sau alergii. Efectul apare gradual, în câteva zile de utilizare constantă.
  
• Preparatele cu mentol sau camfor
   Sub formă de unguente sau vapori inhalați, aceste produse ajută la desfundarea nasului și oferă o senzație de prospețime. Se aplică pe piept sau se inhalează sub formă de aburi.
  
• Analgezice (calmante)
   Medicamente precum paracetamolul sau ibuprofenul pot reduce durerile de cap și presiunea facială asociate cu sinusurile inflamate.
  

Consultant medical: Dr. Iuliu Cătană

Întrebări frecvente