Artere Înfundate la Picioare: Simptome și Tratament Modern, Fără Operație

Boala arteriala periferica (BAP) cunoscuta si sub numele de Boala Vasculara Periferica (BVP) este o afectiune destul de comuna care afecteaza la nivel mondial, in multe tari dezvoltate, aproximativ 20% din populatie mai in varsta de 65 de ani. Boala arteriala periferica apare ca urmare a aterosclerozei, a intaririi peretilor arteriali, ca urmare a colesterolului care se depune pe interiorul peretii arteriali.

Acest material se depune sub forma unor plachete, placa arteriala, iar tesutul respectiv nu va mai primi suficient sange ca sa functioneze normal. Aceasta este o afectiune grava iar reducerea cantitatii de sange care ajunge in picioare datorita arterelor „infundate partial sau total” pot genera dureri semnificative in timpul mersului, care pot degenera in cangrena si amputatia piciorului.

Arterele înfundate la picioare (cunoscute medical drept boală arterială periferică) apar atunci când placa de ateroscleroză îngustează sau blochează arterele care duc sângele spre membrele inferioare. Primele semne sunt adesea durerea la mers care dispare la repaus (claudicație intermitentă), picioare reci, amorțeli sau răni care se vindecă greu. Vestea bună: astăzi, arterele înfundate la picioare se tratează minim-invaziv, fără bisturiu și fără operație clasică, prin angioplastie cu balon și stentare, cu externare în mai puțin de 24 de ore.

În clinica VenArt, echipa de chirurgie vasculară și endovasculară condusă de Dr. Marius Fodor diagnostichează cu precizie prin ecografie Doppler arterial și indicele gleznă-braț, apoi recomandă tratamentul potrivit pentru fiecare pacient. Dacă te confrunți cu vene sau artere înfundate la picior, un consult din timp poate preveni complicații grave precum ulcerele ischemice, cangrena sau amputația.

Care sunt simptomele in boala arteriala periferica

• Cel mai comun simptom intalnit la boala arteriala periferica sunt crampele in picior, muschilor gambei si coapsei in timpul mersului sau cand se face exercitiu fizic.
• Durerea dispare cand persoana nu mai face efort fizic.
• Amorteala, furnicaturi in picior si in laba piciorului poate semnala boala arteriala periferica
• Senzatia de durere acuta in picior, fulgeratoare in timpul repaosului.
• Senzatia de febra musculara in picior care nu mai trece (senzatia permanenta)
• Picior rece, sau laba piciorului rece semn ca poti suferi de boala arteriala periferica
• Pierderea parului de pe picioare
• Schimbarea culorii pielii piciorului sau a labei piciorului indica boala arteriala periferica
• Dureri in picior sau laba piciorului care te trezesc din somn in timpul noptii

Articol recomandat: Metoda cu aburi Venosteam are avantaje remarcabile comparativ cu alte metode termice de tratarea a varicelor

Atentie: Foarte multe persoane de varsta a treia asociaza boala arteriala periferica cu imbatrinirea.

Aceste probleme trebuie discutate cu medicul dumneavoastra, nu au de a face cu procesul de imbatranire ci cu boala arteriala periferica. Un examen doppler arterial in aceste circumstante este absolut obligatoriu astfel incit pacientul sa fie sub medicatie din timp si sa nu se ajunga la probleme mult mai grave.

Populatia afectata de boala arteriala periferica

De la tara la tara, in functie si de modul de viata si conduita alimentara, boala arteriala periferica afecteaza cam 10% din populatie BAP poate aparea la oricine dar apare in procente mari la populatia mai in varsta de 50 de ani.

Factori de risc in boala arteriala periferica

Cei mai afectati de boala arteriala periferica sunt:

• Cei peste 50 de ani
• Fumatorii
• Diabeticii
• Sedentarii
• Supraponderalii
• Hipertensivii sau cei cu colesterol crescut
• Cei care au in familie persoane cu aceiasi afectiune

Cum se diagnosticheaza boala arteriala periferica

In vederea unui diagnostic precis veti avea nevoie de urmatoarele investigatii, la indicatia
medicului:

• Eco-Doppler pentru masurarea fluxurilor sangvine si a gradului de blocaj al arterelor
• Indicele glezna-brat, se masoara comparativ tensiunea arteriala a ambelor glezne cu cea de
  la mana, cu un aparat doppler. Daca tensiunea arteriala la glezna e mai mica decit cea de la
  mana atunci arterele de la picior sunt ingustate sau blocate
• Angiografia CT (Computer Tomografie) sau Angiografie RMN (Rezonanta Magnetica
  Nucleara) da o imagine foarte completa referitor la ingrosarea sau ingustarea arterelor,
  blocarea lor, anevrisme, calcifierea arteriala.

Cum prevenim boala arteriala periferica

Discuta cu medicul tau daca te confrunti cu simptomele bolii arteriale periferice. Diagnosticul precoce te poate ajuta sa gasesti modalitati prin care iti poti reduce simptomele si prin care poti spori eficacitatea tratamentului.

Boala arteriala periferica complicatii

Complicatiile ce apar de pe urma bolii arteriale periferice nediagnosticate si netratate pot fi grave si chiar pot pune in pericol viata pacientilor. Fluxul sanguin redus de pe urma acestei afectiuni poate fi un semnal de alarma pentru alte boli ale sistemului vascular. Click pentru marire.

Boala arteriala periferica, ischemia arteriala – tratament

Boala arteriala periferica tratament medicamentos

Medicamente care scad colesterolul si controleaza tensiunea arteriala pot fi prescrise. Alte medicamente care previn formarea cheagurilor de sange sau formarea placii arteriale pot trata boala arteriala periferica.

Boala arteriala periferica tratament endovascular

Boala arteriala periferica tratament prin angioplastie si stentare

Angioplasita si stentarea se face folosind un echipament de vizualizare, pentru ghidare. Medicul introduce un cateter prin artera femurala in zona regiunii inghinale, si coboara cu acest cateter pana in zona arterei obstruate (ingustate sau blocate). In aceasta zona se umfla un balon, scopul fiind sa re-deschida zona obstruata fluxului sangvin. In unele cazuri este necesar sa plaseze in aceasta zona un stent, un mic cilindru facut din fire de metal. Aceasta procedura este una minim-invaziva si nu necesita chirurgie, ci doar o „butoniera” de marimea unui varf de
creion.

Angioplastia cu balon si stentarea au inlocuit in general chirurgia invaziva, fiind ca recomandare de tratament pe primul loc in cazul Bolii Arteriale Periferice (BAP). Studiile randomizate facute pe un foarte mare numar de subiecti in diferite centre in jurul lumii au aratat ca este la fel de eficace ca si metoda chirurgicala pentru foarte multe tipuri de obstructii arteriale. Recuperarea dupa interventie este cu mult mai rapida (in general se pleaca din clinica in mai putin de 24 h). Din cauza acestor multiple avantaje Angioplastia si Stentarea sunt prima recomandare de tratament pentru boala arteriala periferica.

Boala arteriala periferica tratament  prin aterectomie

Prin acest tratament un mic cateter este introdus in artera iar la nivelul blocajului se poate „slefui” sau „taia” din placa depusa si indepartata complet.

Boala arteriala periferica tratament  prin stent-Graft

Un stent confectionat dintr-un material metalic care arata ca o impletitura metalica ce ia forma tubulara si este acoperit cu material sintetic. Poate fi folosit in diferite afectiuni arteriale in scopul de a ranforsa o portiune slabita a arterei, denumita anevrism. Presiunea arteriala impreuna cu alti parametri pot face ca aceasta portiune slabita sa se umfle ca un balon, care, in timp, poate creste ca dimensiuni si se poate rupe.

Stent-graftul ajuta ca aceasta zona arteriala deteriorata sa fie ranforsata si sigilata corect, incepind din portiunea de sub anevrism si terminand cu portiunea de deasupra anevrismului. Aceasta metoda permite sangelui sa curga in mod corect prin zona reparata, fara a mai pune presiune pe peretii arteriali ai zonei afectate. Medicii folosesc in mod obisnuit stent-graft-ul pentru a trata anevrismele de aorta abdominala (AAA), anevrismele de aorta toracica (AAT) si mai rar alte tipuri de anevrisme.

Anevrismele in mod frecvent apar la nivelul arterei aorte, cea mai importanta artera din organism. Diametrul acesteia in mod curent este de 2 cm si se considera ca un anevrism de aorta este format daca diametrul ei creste cu 1.5 x mai mare decat diametrul ei normal.

Anevrismele de aorta sunt probleme de sanatate foarte serioase, o aorta rupta genereaza o hemoragie interna masiva si este fatala daca nu se intervine rapid de catre o echipa medicala specializata. Intarirea peretilor arteriali este un semnal al bolii vasculare, care include infarctul cardiac si atacul vascular cerebral. De multe ori pacientii, daca boala este identificata devreme, pot fi tratati prin schimbarea regimului de viata. Fumatul trebuie oprit, si un program de exercitii zilnic executat cu strictete poate indeparta simptomele si opri avanasarea bolii,

Stent-graftul endovascular este realizat in asa maniera incit previne ruperea aortei. Termenul endovascular semnifica faptul ca se aplica din interiorul vasului de sange. Procedurile endovasculare se realizeaza cu tehnologii si instrumente special create in acest sens. Aceste proceduri necesita o incizie mica a arterei. Prin aceasta incizie un chirurg vascular introduce un tub subtire, numit cateter, care transporta in interiorul lui dispozitivul care trebuie plasat la locul anevrismului. Dispozitivul este pe urma pozitionat astfel incit sa repozitioneze corect, sa realinieze si sa intareasca artera.

In general dupa un tratament endovascular perioada de recuperare este mai mica si se paraseste spitalul mai repede decit in cazul altor tipuri de proceduri. De asemenea riscurile sunt mai mici decit la o operatie clasica deoarece si inciziile sunt mici. Totusi in unele cazuri indicatia corecta operatorie este de chirurgie clasica daca forma anevrismului sau plasarea lui nu este favorabila unei abordari endovasculare.

Cum ne pregatim pentru tratamentul cu stent-graft

Medicul dumneavoastra va va intreba despre istoricul medical si va face o examinare completa. Suplimentar mai poate sa ceara niste investigatii, care includ electrocardiograma, test de efort, si un Angio Scan (RMN sau CT) care va determina configuratia si plasarea anevrismului si va putea sa decida daca tehnica endovasculara este recomandata. Daca decizia este pozitiva pentru tratamentul cu stent-graft medicul mai poate sa va ceara niste investigatii suplimentare:

• CT scan spiralat: implica o serie rapida de raze X luate intr-o forma spiralata, dupa care se reconstruieste computerizat o imagine tridimensionala a vaselor de sange
•  Angiografie: se introduce un cateter in artera, dupa care se injecteaza substanta de contrast prin cateter si se executa niste fotografii folosind raze X.

Sunt eligibil pentru stent-graft endovascular?

Puteti fi eligibil pentru stent-grafting endovascular daca anevrismul de aorta este destul de mare (>5 centimetri in grosime) si exista pertiuni destul de lungi de artera normala (sansatoasa) deasupra si dedesubtul anevrismului astfel ca stent-graftul sa poata fi atasat in conditii de siguranta.

Este o optiune interventionala foarte buna in cazul in care daca riscul unei operatii clasice este marit datorita altor boli pe care le aveti. Totusi, daca speranta dumneavoastra de viata este mare, daca aveti un risc mic de complicatii, sau forma anevrismului nu este favorabila unui stent-graft endovascular, se va recomanda chirurgia clasica. Chirurgia generala este o sectie deosebit de importanta a clinicii VenArt. Interventiile chirurgicale sunt realizate de medici cu vasta experinta, specializati in clinici renumite din Europa, SUA si Israel.

Caracteristicile fizice ale unui anevrism il vor ajuta pe medicul dumneavoastra sa determine daca sunteti un bun candidat pentru stent-graft endovascular. In cazul AAA daca pozitionarea este buna si aorta nu are variante anatomice foarte curbate sunteti eligibil. De asemenea vasele de sange trebuie sa fie destul de largi astfel incit sa permita stent-graftului sa treaca prin ele pana la destinatie iar device-ul trebuie sa poata sa se muleze dupa configuratia aortei.

Stent-graftul nu este limitat la artera aorta, el fiind o optiune pentru anevrisme arteriale din alte regiuni ale corpului. Chirurgul dumneavoastra vascular va fi capabil sa va spuna precis daca sunteti eligibil pentru aceasta procedura.

Exista riscuri de complicatii?

Daca aveti insuficienta renala cronica complicatii pot fi generate de catre substanta de contrast, care poate, in unele cazuri sa afecteze rinichii. Daca aveti o forma de anevrism nefavorabila asociata cu boala arteriala oclusiva sau ati avut deja un AAA reparat atunci riscurile sunt crescute. O parte a acestor riscuri pot fi adresate astfel incit ele sa fie minimizate in timpul procedurii in cazul in care operatia clasica prezinta riscuri mult mai mari. Chirurgul vascular va discuta cu dumneavoastra toate aceste detalii si va va recomanda cea mai buna abordare, in functie de situatia dumneavoastra particulara.

Cum se desfasoara procesul de stent-graft endovascular?

Inainte de inceperea procedurii veti fi sedat si vi se va face o anestezie loco-regionala, sau o anestezie generala, depinzand de cazul dumneavoastra particular. Pielea va fi curatata si dezinfectata la nivelul punctului de intrare, astfel incit riscul unei infectii sa fie minim. O incizie mica va fi facuta la nivelul pielii in regiunea arterei femurale. Prin aceasta „butoniera” se introduce introduce ghidul in artera femurala si se avanseaza cu el pana la nivelul anevrismului.

Deoarece nu exista terminatiuni nervoase in peretele arterial nu veti simti cateterul care se misca in interiorul arterelor. Este posibil sa simtiti o trasatura usoara din cind in cind, in timpul inserarii ghidului.

Sub ghidaj vizual, chirurgul vascular insereaza cateterul prin ghid urmat de pozitionarea stentului in locul necesar. In timpul acestui proces se va face o angiografie, pentru a se confirma pozitionarea corecta a stent-graftului endovascular. Puteti simti o senzatia de usoara caldura, datorata eliberarii de substanta de contrast la acest moment. Apoi, o forma comprimata a graftului este inserata printr-un cateter mai larg ca dimensiune, denumit teaca.

Cand graftul ajunge la locul dorit teaca este retrasa, lasind graftul la locul dorit, graftul expandindu-se si lipindu-se de peretele arterial, lipirea fiind perfecta. De multe ori componente aditionale ale graftului sunt plasate in mod similar prin incizii in zona inghinala, de ambele parti, pentru a aborda zonele arterelor care alimenteaza ambele picioare.

La ce pot sa ma astept dupa implantarea stent-graft-ului?

In mod normal veti ramine in spital cam 2-3 zile. In prima zi de recuperare veti putea manca si incepeti sa umblati. Dupa iesirea din spital nu aveti voie sa conduceti pina medicul dumneavoastra va permite. Veti avea voie sa spalati cu un burete zona din prejurul inciziilor dar nu trebuie sa udati zonele de incizie din regiunea inghinala pana la vindecarea completa. Probabil ca veti fi sfatuit sa nu ridicati greutati mai mari de citeva kg pe o perioada de pana la 6 saptamini.

Medicul va va da toate recomandarile necesare la iesirea din spital iar la primul control va verifica vindecarea inciziilor si va va evalua starea de sanatate. In primele luni de la procedura veti face un control imagistic care sa reconfirme functionarea normala a stentului. Dupa primul an de la stentare veti face cate un control imagistic al anevrismului in care se va masura si compara marimea lui. Se pot cere teste imagistice mai dese daca se banuiesc probleme care trebuie monitorizate.

Exista complicatii postinterventie?

Problemele potentiale ale stent-graftului endovascular pot fi:

• Endoleaks scurgerea de sange in jurul graftului
• Infectii
• Miscarea graftului din locul dorit
• Fracturarea graftului
• Blocarea fluxului sangvin prin graft
• Cateodata poate sa apara febra si marirea numarului de leucocite (celule albe). Poate dura
  de la 2 la 10 zile si este tratat medicamentos cu aspirina si ibuprofen. Alte complicatii sunt
  rare dar serioase, includ ruptura arteriala, afectiuni renale, paralizie, blocarea fluxului
  sangvin catre abdomen sau mai jos si ruperea anevrismului de aorta.
• Stent-grafturile cateodata pot avea scurgeri de sange la nivelul componentelor de imbinare,
  sau permit sangelui sa ajunga in anevrism din nou. Aceste tipuri de scurgeri se numesc
  endoleaks. Pot aparea si la distanta de ani de zile de la interventie si pot fi periculoase daca
  dimensiunea anevrismului se mareste. Din aceasta cauza medicul va va recomanda sa
  faceti cite un CT scan periodic pentru restul vietii astfel incit daca apar probleme ele sa
  poata fi tratate din timp, inainte de a ajunge fatale.

Întrebări frecvente despre arterele înfundate la picioare

Ce înseamnă artere înfundate la picioare?

Arterele înfundate la picioare reprezintă îngustarea sau blocarea arterelor membrelor inferioare din cauza plăcii de aterosclroză (boala arterială periferică). Sângele nu mai ajunge în cantitate suficientă la mușchi, ceea ce provoacă durere la mers, picioare reci și, în formele avansate, răni care nu se vindecă.

Care sunt primele simptome ale arterelor înfundate la picior?

Cel mai frecvent simptom este durerea sau crampa la nivelul gambei sau coapsei care apare la mers și dispare la repaus (claudicație intermitentă). Alte semne includ picioare sau labe reci, amorțeli și furnicături, schimbarea culorii pielii, pierderea părului pe picior și răni care se vindecă greu.

Se pot trata arterele înfundate la picioare fără operație?

Da. În majoritatea cazurilor, arterele înfundate se tratează minim-invaziv prin angioplastie cu balon și stentare, fără bisturiu și fără operație clasică. Procedura se face printr-o mică puncție, iar pacientul este externat de regulă în mai puțin de 24 de ore.

Ce este artera femurală înfundată și cât de gravă este?

Artera femurală este principala arteră care duce sângele spre picior. Când este înfundată (la piciorul stâng sau drept), apar durere la mers și risc de ischemie. Diagnosticată din timp prin ecografie Doppler, se poate trata eficient endovascular, prevenind complicațiile severe.

Cum se diagnostichează arterele înfundate la picioare?

Diagnosticul se stabilește prin ecografie Doppler arterial, indicele gleznă-braț și, când este necesar, angiografie CT sau RMN. Aceste investigații arată gradul de blocaj și ajută medicul vascular să aleagă cel mai potrivit tratament.

Cât durează recuperarea după angioplastie și stentare?

Recuperarea este rapidă: majoritatea pacienților sunt externați în mai puțin de 24 de ore și revin la activitățile zilnice în scurt timp, cu recomandările medicului privind efortul fizic și medicația.

Despre autor și revizuire medicală

Acest articol a fost redactat și revizuit medical de Dr. Marius Fodor, medic specialist în chirurgie vasculară și endovasculară în cadrul clinicii VenArt, cu experiență în tratamentul minim-invaziv al bolii arteriale periferice (artere înfundate la picioare), angioplastie, stentare și tratamentul anevrismelor. Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

La baza bolii arteriale periferice stă aproape întotdeauna ateroscleroza, procesul lent prin care plăcile de aterom îngustează arterele.

Pacienții cu artere îngustate la picioare au frecvent depuneri și pe arterele gâtului, așa că merită citit și materialul despre boala carotidiană.