Boala carotidiană: arterele gâtului, stenoza și riscul de AVC
Afecțiuni Tratate
Afecțiuni Arteriale
Afecțiuni Venoase
Proceduri Medicale
Tehnici Vasculare
Tehnici Endovasculare
Solicită o programare
Ce este boala carotidiană
Carotidele sunt cele două artere mari de pe părțile laterale ale gâtului — le simți pulsul dacă apeși ușor sub mandibulă. Prin ele trece cea mai mare parte a sângelui care hrănește creierul. Boala carotidiană înseamnă îngustarea lor, aproape întotdeauna prin plăci de aterom, același mecanism descris la ateroscleroză.
Medicii vorbesc despre stenoză carotidiană și o exprimă în procente: o stenoză de 70% înseamnă că placa astupă deja mai bine de două treimi din vas. Problema nu este doar debitul redus, ci mai ales fragmentele de placă sau cheagurile care se pot desprinde și pleca spre creier.
Legătura cu accidentul vascular cerebral
Un fragment desprins din placă blochează o arteră cerebrală și partea de creier hrănită de ea rămâne fără oxigen. Acesta este accidentul vascular cerebral ischemic, iar stenoza carotidiană se numără printre cauzele lui importante și, esențial, tratabile.
Uneori creierul trimite un avertisment: atacul ischemic tranzitor (AIT), în care blocajul se rezolvă de la sine în câteva minute. Semnele trec, pericolul nu. Cheamă imediat medicul sau mergi la urgențe dacă ai avut, chiar și pentru scurt timp:
- pierderea vederii la un ochi, „ca o perdea trasă” (amauroza fugace);
- slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului ori a feței;
- vorbire încâlcită sau imposibilitatea de a găsi cuvintele.
După un AIT, riscul unui AVC constituit este maxim în primele zile. Nu e o situație de „mai văd săptămâna viitoare” — evaluarea carotidelor trebuie făcută de urgență.
Cum se pune diagnosticul
Examinarea de primă linie este ecografia Doppler carotidiană: nedureroasă, fără radiații, făcută în cabinet în 20–30 de minute. Medicul vede placa, îi apreciază structura și măsoară viteza sângelui — din care rezultă procentul de stenoză. Mulți pacienți ajung la această ecografie întâmplător, trimiși de cardiolog sau de medicul de familie pentru un suflu auzit la gât, și află abia atunci că au o îngustare semnificativă.
Când se pune problema unei intervenții, stenoza se confirmă de regulă prin angio-CT, care arată exact anatomia vaselor de la inimă până în creier.
Ce tratament există
Pentru stenozele mici și mijlocii, tratamentul este medical: antiagregant, statină, controlul tensiunii și renunțarea la fumat. Multe plăci rămân stabile ani de zile sub acest tratament, cu ecografii de control periodice, de regulă la 6–12 luni.
Când stenoza este strânsă — mai ales dacă a dat deja simptome — placa trebuie îndepărtată sau acoperită:
- Endarterectomia carotidiană — operația clasică prin care artera se deschide și placa se extrage în întregime; rămâne standardul pentru majoritatea pacienților.
- Angioplastia carotidiană cu stent — varianta pe cateter, fără incizie la gât, preferată la pacienții cu risc chirurgical ridicat sau cu anatomie dificilă.
Alegerea între cele două se face individual. Am descris pe larg cum decurge intervenția, spitalizarea și recuperarea în articolul despre operația de carotidă.
Când merită un consult
Dacă ai avut oricare dintre semnele de AIT descrise mai sus, nu amâna — evaluarea este urgentă. Iar dacă ai peste 60 de ani, fumezi, ai diabet sau ai fost deja diagnosticat cu ateroscleroză în altă zonă, o ecografie Doppler a carotidelor este un pas firesc de prevenție. La Clinica VenArt, Dr. Horațiu Coman evaluează și tratează boala carotidiană prin ambele tehnici; poți solicita o programare la Cluj-Napoca sau București.
Întrebări Frecvente
Boala carotidiană dă simptome?
De cele mai multe ori, nu — stenoza carotidiană evoluează în tăcere și este descoperită la o ecografie Doppler. Primele „simptome” pot fi chiar un atac ischemic tranzitor sau un AVC, de aceea contează depistarea înainte de orice manifestare.
Ce procent de stenoză carotidiană necesită operație?
Orientativ, stenozele de peste 70% la pacienții care au avut simptome au indicație fermă de intervenție, iar la cei fără simptome decizia se ia individual, de regulă la stenoze strânse și în funcție de aspectul plăcii, vârstă și bolile asociate.
Ce este amauroza fugace?
Pierderea temporară a vederii la un singur ochi, descrisă adesea ca o perdea care coboară, cauzată de un mic fragment de placă ajuns în artera oftalmică. Chiar dacă vederea revine în câteva minute, este un semnal de alarmă major și impune evaluarea de urgență a carotidelor.
Cum se verifică arterele carotide?
Prin ecografie Doppler carotidiană — o examinare nedureroasă, fără radiații, care durează 20–30 de minute și măsoară direct gradul de îngustare. Dacă se conturează indicația de tratament intervențional, se completează cu angio-CT.
Endarterectomie sau stentare — care este mai bună?
Niciuna nu este universal superioară. Endarterectomia rămâne standardul la majoritatea pacienților, iar stentarea este preferată când riscul chirurgical este mare sau anatomia gâtului face operația dificilă. Decizia se ia pentru fiecare pacient în parte, după evaluarea completă.
Solicită o programare
Articole Medicale
Servicii Medicale Clinica VenArt
Ce spun pacienții noștri
Surse
- Cleveland Clinic — Carotid Artery Disease (Carotid Artery Stenosis)
- NHS — Carotid endarterectomy
- ESVS 2023 Clinical Practice Guidelines on the Management of Atherosclerotic Carotid and Vertebral Artery Disease (PubMed)
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Sursele de mai jos sunt resurse medicale de referință.