Ateroscleroza: cum se îngustează arterele și ce poți face
Afecțiuni Tratate
Afecțiuni Arteriale
Afecțiuni Venoase
Proceduri Medicale
Tehnici Vasculare
Tehnici Endovasculare
Solicită o programare
Ce este ateroscleroza
Pe peretele interior al arterelor se pot depune, în timp, grăsimi, colesterol, calciu și resturi celulare. Aceste depuneri se organizează în plăci de aterom — un fel de „crustă” care îngroașă peretele și strâmtează treptat vasul. Sângele trece tot mai greu. Uneori placa se rupe, iar organismul reacționează formând un cheag care poate astupa artera complet, brusc.
Procesul durează zeci de ani și nu doare. Primele depuneri apar adesea din tinerețe, dar simptomele se instalează abia când îngustarea devine importantă — de regulă după 50–60 de ani, mai devreme la fumători și la diabetici.
Unde apare și cum se manifestă
Ateroscleroza nu alege o singură arteră; e o boală a întregului sistem arterial. Contează însă unde s-a îngustat vasul cel mai mult:
- Arterele coronare (inima) — apăsare sau durere în piept la efort, iar în cazul cheagului, infarct miocardic.
- Arterele carotide (gâtul, spre creier) — îngustarea lor poartă numele de boală carotidiană și este una dintre cauzele majore de accident vascular cerebral.
- Arterele membrelor inferioare — durere în gambă sau coapsă la mers, care cedează la oprire (claudicație intermitentă). Este tabloul clasic de boală arterială periferică.
Un pacient cu dureri la mers are, statistic, șanse mari să aibă depuneri și pe coronare sau carotide. De aceea, descoperirea aterosclerozei într-un teritoriu ne obligă să ne uităm și la celelalte.
Cine face ateroscleroză mai repede
Vârsta și moștenirea genetică nu le putem schimba. Restul factorilor, da — și tocmai ei cântăresc cel mai greu:
- fumatul, inclusiv cel „ocazional” sau electronic;
- diabetul zaharat, mai ales dezechilibrat;
- hipertensiunea arterială netratată;
- colesterolul LDL crescut;
- sedentarismul și excesul ponderal;
- rudele de gradul întâi cu infarct sau AVC la vârste tinere.
Un bărbat de 55 de ani care fumează de la 20 și are tensiunea „un pic mărită” de ani buni este exact profilul pe care îl vedem cel mai des la prima ecografie cu plăci deja formate.
Cum o descoperim
Vestea bună: arterele accesibile se pot examina simplu, nedureros, în cabinet. Ecografia Doppler arată direct placa de aterom, cât de mult strâmtează vasul și cum mai curge sângele prin el. Aceeași examinare se face și la carotide. Durează 20–30 de minute și nu necesită nicio pregătire.
La membrele inferioare măsurăm și indicele gleznă-braț — un raport de tensiuni care trădează o arteră îngustată chiar înainte de simptome. Analizele de sânge (profil lipidic, glicemie) completează tabloul, iar pentru coronare sau artere profunde medicul poate cere angio-CT.
Ce se poate face
Placa de aterom nu „se topește” cu suplimente, orice ar promite reclamele. În schimb, evoluția ei poate fi oprită sau mult încetinită. Baza rămâne aceeași pentru toți: renunțarea completă la fumat, mișcare regulată — mersul pe jos chiar este un tratament în boala arterială — și controlul tensiunii, glicemiei și colesterolului, de obicei cu statine și, la nevoie, antiagregante.
Când artera e deja prea îngustată și simptomele limitează viața de zi cu zi, intervenim direct pe vas. Opțiunile merg de la stentarea arterială, prin care artera se lărgește pe cateter, fără operație clasică, până la procedurile de revascularizare a membrelor inferioare, alese în funcție de segmentul blocat și de starea generală a pacientului.
Un prim pas simplu
Dacă te regăsești printre factorii de risc de mai sus sau ai început să simți dureri în gambe la mers, o ecografie Doppler lămurește lucrurile într-o jumătate de oră. La Clinica VenArt, evaluarea arterială este făcută de medici cu supraspecializare vasculară, precum Dr. Cătălina Riebel. Poți cere o programare online sau telefonic, la Cluj-Napoca ori București.
Întrebări Frecvente
Se poate vindeca ateroscleroza?
Nu în sensul dispariției plăcilor deja formate. Evoluția lor poate fi însă oprită sau mult încetinită prin renunțarea la fumat, medicație pentru colesterol și tensiune și mișcare regulată, iar arterele sever îngustate pot fi redeschise prin stentare sau alte proceduri de revascularizare.
Ateroscleroza doare?
Procesul în sine nu doare deloc, de aceea trece neobservat ani întregi. Durerea apare abia când artera îngustată nu mai poate hrăni țesutul — de exemplu durerea în gambe la mers sau apăsarea în piept la efort.
La ce vârstă ar trebui să îmi verific arterele?
Nu există un prag unic. Orientativ, după 50 de ani merită o evaluare dacă ai cel puțin un factor de risc, iar fumătorii și diabeticii ar trebui verificați mai devreme. O ecografie Doppler este suficientă ca prim pas.
Care este diferența dintre ateroscleroză și arterioscleroză?
Arterioscleroza este termenul general pentru rigidizarea și îngroșarea arterelor odată cu vârsta. Ateroscleroza este forma cea mai frecventă a acesteia, în care îngustarea se produce prin plăci de aterom formate din colesterol și calciu.
Statinele sunt obligatorii dacă am plăci de aterom?
La majoritatea pacienților cu plăci documentate, statinele reduc dovedit riscul de infarct și AVC, deci sunt recomandate. Decizia rămâne individuală și se ia împreună cu medicul, în funcție de valorile colesterolului și de celelalte boli asociate.
Solicită o programare
Articole Medicale
Servicii Medicale Clinica VenArt
Ce spun pacienții noștri
Surse
- NHS — Atherosclerosis
- Cleveland Clinic — Atherosclerosis
- MedlinePlus — Atherosclerosis
- WHO — Cardiovascular diseases (CVDs)
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Sursele de mai jos sunt resurse medicale de referință.