Tromboza venoasă: cauze, simptome și tratament
Afecțiuni Tratate
Afecțiuni Arteriale
Afecțiuni Venoase
Proceduri Medicale
Tehnici Vasculare
Tehnici Endovasculare
Solicită o programare
Ce este tromboza venoasă
Un cheag de sânge care se formează într-o venă și îi blochează, parțial sau complet, fluxul — asta înseamnă tromboză venoasă. Poate apărea oriunde în corp, dar de departe cel mai des o întâlnim la picioare.
Distincția care contează cu adevărat este între cele două forme ale bolii. Tromboza venoasă profundă (TVP) afectează venele mari, ascunse între mușchii gambei și ai coapsei. Este forma periculoasă: un fragment din cheag se poate desprinde, poate ajunge cu sângele la plămâni și poate provoca o embolie pulmonară. Tromboza venoasă superficială — numită și tromboflebită — apare în venele de sub piele, de multe ori pe traiectul unor varice. Doare, se simte ca un cordon întărit și înroșit, dar rareori pune viața în pericol. Rareori nu înseamnă însă niciodată: aproximativ una din zece tromboflebite se extinde spre sistemul venos profund, motiv pentru care și ea merită verificată ecografic.
De ce se formează cheagurile
Sângele nu coagulează în vene fără motiv. În spatele unei tromboze stau, singuri sau combinați, trei factori: încetinirea circulației, lezarea peretelui venos și un sânge care coagulează mai ușor decât ar trebui.
Încetinirea circulației este scenariul cel mai frecvent. Zile întregi la pat după o operație, un picior imobilizat în ghips, un zbor peste ocean sau un drum București–Cluj cu mașina, fără nicio pauză — în toate aceste situații pompa musculară a gambei nu mai lucrează, iar sângele stagnează în vene.
Peretele venos poate fi lezat direct: intervenții chirurgicale (cele ortopedice, în special protezele de șold și de genunchi, au risc ridicat), traumatisme, catetere venoase menținute mult timp.
Iar coagularea excesivă are și ea cauzele ei:
- contraceptivele orale și tratamentele hormonale de substituție;
- sarcina și primele șase săptămâni după naștere;
- trombofiliile ereditare — factorul V Leiden, mutația genei protrombinei, deficitele de proteină C sau S;
- bolile oncologice active și unele tratamente chimioterapice;
- deshidratarea, fumatul, obezitatea.
Riscul crește cu vârsta. Iar dacă ai avut deja o tromboză sau ai rude apropiate cu tromboze la vârste tinere, pragul tău de alarmă trebuie să fie mai jos decât al altora.
Simptome — și semnele în fața cărora nu ai voie să aștepți
Tabloul clasic al trombozei venoase profunde arată așa: o gambă se umflă — doar una —, doare spontan sau la mers, pielea este mai caldă decât pe piciorul opus, uneori întinsă, lucioasă, cu o nuanță roșiatică sau albăstruie.
Nu întotdeauna însă. Aproape jumătate dintre tromboze evoluează tăcut, fără niciun semn, și se manifestă direct prin complicații. De aceea contextul contează: aceleași simptome discrete, apărute la două săptămâni după o operație sau după un zbor lung, au cu totul altă greutate.
Umflarea bruscă a unui singur picior, însoțită de durere, este o urgență medicală. Nu o pui pe seama oboselii, nu aștepți să treacă weekendul, nu îți faci programare peste două săptămâni. Suni medicul sau te prezinți la camera de gardă în aceeași zi.
Și mai sus pe scara urgenței: dacă apar respirație grea instalată brusc, durere în piept accentuată la inspir, tuse cu firișoare de sânge, puls rapid sau stare de leșin — suni la 112. Acestea sunt semnele emboliei pulmonare, iar minutele contează.
Cum se pune diagnosticul
Examinarea de bază este ecografia Doppler a membrelor inferioare. Nu doare, nu iradiază, durează 20–30 de minute și arată direct cheagul: unde este, cât de întins, dacă vena se mai comprimă sau nu sub sondă. La clinică o facem pe loc, în aceeași ședință cu consultul.
Analiza de sânge numită D-dimeri completează tabloul, dar merită înțeleasă corect. Un rezultat negativ, la un pacient cu risc mic, practic exclude o tromboză recentă. Un rezultat pozitiv, în schimb, nu confirmă nimic — D-dimerii cresc și după operații, în infecții, în sarcină sau pur și simplu la vârste înaintate. Cu alte cuvinte: D-dimerii mari pe o hârtie de laborator nu înseamnă tromboză, ci indicație de ecografie.
Dacă există suspiciunea unei embolii pulmonare, se adaugă angio-CT-ul toracic, în regim de urgență.
Tratamentul: anticoagulante, iar în cazuri selectate trombectomie
Baza tratamentului o reprezintă anticoagulantele. Ele nu „dizolvă” cheagul, cum se crede adesea — îl opresc din extindere și împiedică formarea altora, lăsând organismul să îl remodeleze treptat. Tratamentul durează minimum trei luni; la trombozele fără cauză clară sau la recidive poate rămâne pe termen nedefinit. Despre tipurile de medicamente, interacțiuni și regulile practice de zi cu zi am scris separat, în ghidul nostru despre anticoagulante.
Pentru trombozele extinse, care urcă pe venele iliace, sau atunci când piciorul este masiv umflat și dureros la scurt timp de la debut, intră în discuție trombectomia — îndepărtarea mecanică a cheagului, pe cateter. Scopul nu este doar ameliorarea rapidă, ci și protejarea valvelor venoase, pentru a reduce riscul sechelelor de mai târziu. Când tromboza are la bază o compresie a venei iliace, se poate asocia stentarea venoasă.
La acestea se adaugă măsurile simple, deloc opționale: ciorap compresiv clasa a II-a pe piciorul afectat și mobilizare. Repausul prelungit la pat nu mai are ce căuta în tratamentul trombozei — odată început anticoagulantul, mersul pe jos este sigur și chiar recomandat.
Complicațiile: ce urmărim pe termen lung
Două complicații dau greutate acestei boli. Prima, embolia pulmonară, am amintit-o deja — este motivul pentru care tromboza profundă se tratează fără întârziere. I-am dedicat un articol separat, cu semnele și pașii de urmat.
A doua apare târziu și se numește sindrom posttrombotic. Cheagul și inflamația distrug valvele din interiorul venei, iar piciorul rămâne cu o suferință cronică: senzație de greutate, umflare spre seară, pigmentarea pielii la gleznă, în cazurile avansate ulcer venos. Îl dezvoltă, în grade diferite, între 20 și 50% dintre pacienții care au trecut printr-o TVP — iar cel mai bun mod de a-l evita este tratamentul corect și complet al episodului acut, inclusiv ciorapul compresiv purtat conștiincios.
Cum previi tromboza
După o operație, respectă schema de profilaxie primită la externare — injecțiile cu heparină nu sunt negociabile, chiar dacă te simți bine. Și ridică-te din pat cât de repede permite intervenția.
La drumuri lungi, indiferent că este avion, mașină sau autocar: oprește sau ridică-te la fiecare două ore, mișcă gleznele — flexii și rotații merg și din poziția așezat —, bea apă și renunță la somniferul care te-ar ține nemișcat șase ore. Dacă ai varice, tromboze în istoric sau o trombofilie cunoscută, pune-ți ciorapii compresivi înainte de îmbarcare.
Femeile cu trombofilie, cu tromboze în familie la vârste tinere sau fumătoare peste 35 de ani ar trebui să discute cu medicul înainte de a începe contraceptive orale — există alternative cu risc mai mic.
Când este momentul unui consult
Dacă un picior ți s-a umflat de curând, dacă simți un cordon dureros pe traiectul unei vene sau dacă ai trecut printr-o tromboză și vrei să știi în ce stare au rămas venele, o ecografie Doppler lămurește lucrurile într-o jumătate de oră. Dr. Horațiu Coman, medic primar de chirurgie vasculară, evaluează astfel de cazuri săptămânal la VenArt — programează un consult. Iar dacă simptomele sunt bruște și zgomotoase, nu ne aștepta pe noi: mergi direct la urgențe.
Întrebări Frecvente
Tromboza venoasă trece de la sine?
Tromboflebitele superficiale mici se pot liniști spontan, dar tromboza venoasă profundă netratată riscă să se extindă sau să trimită fragmente spre plămâni. Orice suspiciune se verifică ecografic, iar tratamentul anticoagulant nu se amână.
Cât timp se iau anticoagulantele după o tromboză?
Minimum trei luni. Dacă tromboza a avut o cauză clară și trecătoare — operație, imobilizare —, tratamentul se oprește de regulă după acest interval. La trombozele fără cauză identificabilă sau la recidive poate continua pe termen nedefinit; decizia se ia împreună cu medicul, cântărind și riscul de sângerare.
Am voie să merg pe jos dacă am tromboză?
Da. După începerea anticoagulantului, mersul este sigur și grăbește ameliorarea. Repausul strict la pat, recomandat cândva, s-a dovedit mai degrabă dăunător.
Care este diferența dintre tromboflebită și tromboză venoasă profundă?
Tromboflebita afectează venele superficiale, de sub piele — se vede, doare, dar rareori este periculoasă. Tromboza venoasă profundă se formează în venele mari dintre mușchi și poate trimite cheaguri spre plămâni, de aceea se tratează întotdeauna cu anticoagulante.
Zborurile lungi chiar provoacă tromboză?
Riscul există, dar la persoanele sănătoase rămâne mic. Crește la zborurile de peste patru ore și la cei cu factori suplimentari: tromboze în antecedente, trombofilie, contraceptive, sarcină, obezitate. Hidratarea, mișcarea gleznelor și ciorapii compresivi reduc considerabil acest risc.
Solicită o programare
Articole Medicale
Servicii Medicale Clinica VenArt
Ce spun pacienții noștri
Surse
- NHS — Deep vein thrombosis (DVT)
- Cleveland Clinic — Deep Vein Thrombosis (DVT)
- StatPearls (NCBI) — Deep Venous Thrombosis
- ESC — Acute Pulmonary Embolism Guidelines
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Sursele de mai jos sunt resurse medicale de referință.