Prolaps genital
Îngrijire avansată pentru sănătatea genitalai.
Afecțiuni Tratate
Afecțiuni Ginecologice
- Chisturile ovariene
- Sterilizare tubară
- Adezioliza aderentelor
- Incizie abces glanda Bartholin / chist vaginal
- Tulburări de statică pelvină
- Chromoperturbatia
- Chistectomie chist glanda Bartholin / chist vaginal
- Chiuretaj biopsic
Proceduri Medicale
- Sterilizare Tubară
- Chisturile Ovariene
- Tulburările de Statică Pelvină
- Adezioliza Aderentelor
- Operație fibromul uterin
- Tratarea Endometriozei
- Proceduri Oncologice
Ai observat disconfort, presiune pelvină sau o senzație neobișnuită? Prolapsul genital, o afecțiune comună, dar adesea trecută sub tăcere, poate afecta calitatea vieții. La Clinica VenArt, îți oferim informații clare, soluții personalizate și sprijin pentru a-ți recăpăta confortul și încrederea.
Află tot ce trebuie să știi despre cauze, simptome și tratamente moderne pentru a face primul pas spre o viață mai sănătoasă!
Prolaps genital
Prolaps genital apare atunci când structurile de susținere ale planșeului pelvin își pierd capacitatea de a menține organele pelvine în poziția lor anatomică normală. Această disfuncție poate duce la deplasarea sau coborârea unor organe precum uterul, vaginul, vezica urinară sau intestinul.
Deși nu este o afecțiune care amenință direct viața, prolapsul genital provoacă adesea disconfort, senzația de presiune pelvină sau durere, afectând calitatea vieții pacientelor.
Prolaps uterin
Prolapsul uterin, cunoscut și sub denumirea de „uter coborât”, presupune alunecarea uterului din poziția sa normală spre deschiderea vaginală sau chiar în afara acesteia. Clasificarea se face în funcție de severitate:
- Gradul I – uterul este coborât, dar se menține în porțiunea superioară a vaginului;
- Gradul II – uterul ajunge la nivelul introitusului vaginal;
- Gradul III – uterul proemină în afara vaginului, această formă fiind cunoscută și ca procidentia.
Prolaps vaginal
Prolapsul vaginal reprezintă o formă avansată de coborâre a pereților vaginali, putând apărea și după o histerectomie (îndepărtarea uterului). În aceste cazuri, vârful bontului vaginal poate coborî până la sau dincolo de introitus, fiind vorba de prolaps vaginal de gradul II sau III.
Desigur! Mai jos ai o variantă reformulată complet, astfel încât să pară originală, păstrând în același timp claritatea medicală și informațiile esențiale:
Cauze ale prolapsului genital
Prolapsul organelor pelvine este rezultatul unei slăbiri a structurilor care mențin aceste organe în poziție, iar acest dezechilibru poate fi declanșat de o serie de factori. Printre cele mai frecvente cauze se numără:
- Nașterea naturală
- Îmbătrânirea
- Greutatea corporală excesivă
- Moștenirea genetică
- Efortul fizic intens sau prelungit
- Intervenții chirurgicale pelvine
- Boli cronice
- Dezechilibre hormonale
Manifestări clinice ale prolapsului genital
Simptomele pot varia în funcție de severitatea prolapsului și de organele implicate. Multe paciente descriu o combinație de disconfort fizic și tulburări funcționale:
- Senzația de presiune în zona pelvină: Unul dintre cele mai frecvente simptome este senzația de „greutate” sau presiune la nivelul pelvisului, care se accentuează spre finalul zilei sau după efort.
- Durere sau disconfort pelvin: Pot apărea dureri în abdomenul inferior sau în zona lombară, mai ales în timpul efortului sau al contactului sexual.
- Percepția unei mase la nivel vaginal: Multe femei observă o proeminență sau o umflătură care „iese” prin vagin, mai ales când stau în picioare sau fac efort.
- Tulburări urinare: Pot include dificultăți la urinare, golire incompletă a vezicii, urinări frecvente, sau incontinență urinară la efort (strănut, tuse, râs).
- Probleme de tranzit intestinal: Constipația, senzația de evacuare incompletă sau nevoia de a aplica presiune asupra perineului pentru a defeca sunt simptome posibile.
- Disconfort în timpul actului sexual: Relațiile sexuale pot deveni dureroase din cauza modificărilor anatomice și a poziției anormale a organelor pelvine.
- Modificări ale secrețiilor vaginale: Unele femei observă apariția secrețiilor vaginale anormale sau mici sângerări, mai ales dacă prolapsul provoacă iritații la nivelul mucoasei vaginale.
Stabilirea diagnosticului în prolapsul organelor pelvine
Identificarea corectă a prolapsului organelor genitale presupune o abordare clinică complexă, care combină evaluarea simptomelor cu examinarea fizică și, în unele cazuri, investigații suplimentare. Procesul are ca scop determinarea severității afecțiunii și excluderea altor patologii cu manifestări similare.
- Consultul clinic de specialitate
Primul pas constă în examinarea realizată de medic, care evaluează structura și poziția organelor pelvine. Aceasta include inspecția externă, precum și palparea internă vaginală sau rectală pentru a observa eventualele coborâri ale uterului, vezicii sau intestinelor. - Istoricul simptomatic și impactul funcțional
Pacienta este încurajată să descrie în detaliu simptomele resimțite – de la senzația de presiune pelvină, dificultăți urinare sau constipație, până la modificări legate de activitatea sexuală. Aceste informații sunt esențiale pentru a stabili dacă și în ce măsură afecțiunea interferează cu activitățile cotidiene. - Explorări funcționale suplimentare
Pentru o înțelegere completă a situației, medicul poate recomanda investigații urodinamice (pentru evaluarea vezicii) sau teste de tranzit intestinal, mai ales dacă sunt prezente simptome mixte urinare și digestive. - Consultația interdisciplinară
În funcție de caz, poate fi necesară implicarea unui ginecolog, urolog sau chirurg specializat în patologia pelvină, pentru un diagnostic diferențial și elaborarea unui plan terapeutic personalizat. - Tehnici imagistice avansate
În situațiile în care examenul clinic nu oferă suficiente informații, pot fi utilizate metode precum ecografia transvaginală sau RMN-ul pelvin. Acestea oferă o imagine detaliată a organelor și a poziției lor în raport cu structurile adiacente.
Opțiuni de tratament pentru prolapsul organelor pelvine
În formele ușoare de prolaps, în special atunci când nu apar simptome sau acestea sunt minime (gradul I sau II), nu este întotdeauna necesară o intervenție medicală activă. În aceste cazuri, monitorizarea periodică și modificările stilului de viață pot fi suficiente pentru a menține starea sub control.
Pentru formele avansate (gradul III) sau atunci când disconfortul este semnificativ, există două direcții principale de tratament: conservator și chirurgical.
Tratamentul conservator
În cazurile în care structurile perineale pot susține corespunzător un dispozitiv, medicul poate recomanda utilizarea unui pesar vaginal – un inel din silicon sau latex introdus în vagin pentru a sprijini organele pelvine și a reduce senzația de presiune sau coborâre. Această metodă este utilă mai ales la pacientele care nu pot sau nu doresc să recurgă la intervenții chirurgicale.
Intervenția chirurgicală
Când simptomele persistă, afectează activitățile zilnice sau nu răspund la tratamentul conservator, se ia în considerare intervenția chirurgicală. De regulă, aceasta presupune:
- Îndepărtarea uterului (histerectomie), în cazul prolapsului uterin avansat;
- Reconstrucția peretelui vaginal (colporafie), pentru întărirea zonelor slăbite;
- Fixarea bontului vaginal de o structură solidă (ligamente sacrospinoase sau fascia pelvină), pentru prevenirea recidivelor.
Înainte de efectuarea intervenției, este necesar ca eventualele leziuni ale mucoasei vaginale (cum ar fi ulcerațiile) să fie complet vindecate.
Tratamentul prolapsului vaginal post-histerectomie
Cazurile de prolaps vaginal sunt gestionate prin tehnici similare cu cele utilizate în prolapsul uterin, ținând cont de absența uterului și adaptând metoda de suspendare a bontului vaginal.
De ce să alegi Clinica VenArt?
- Medici cu renume internațional: Specializați în clinici de top din Europa și SUA;
- Tehnologii de ultimă generație: Pentru diagnostic și tratament precis;
- Îngrijire personalizată: Planuri de tratament adaptate fiecărei paciente;
- Proceduri minim-invazive: Asigurăm confortul pacienților și recuperarea rapidă.
Echipa Medicală
Întrebări Frecvente
Este prolapsul o afecțiune periculoasă?
Deși nu pune viața în pericol, prolapsul poate afecta semnificativ calitatea vieții prin dureri, disconfort și tulburări urinare sau digestive. Netratat, se poate agrava în timp.
Se poate preveni această afecțiune?
Da. Prin întărirea musculaturii pelvine (exerciții Kegel), menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea constipației și ridicării de greutăți, riscul poate fi redus semnificativ.
Este necesară întotdeauna o intervenție chirurgicală?
Nu. În formele ușoare, prolapsul poate fi gestionat prin exerciții de tonifiere, utilizarea de pesare vaginale sau terapie hormonală locală. Intervenția chirurgicală este recomandată în cazurile severe sau atunci când metodele conservatoare nu dau rezultate.
