Varicele esofagiene: cauze, simptome și riscul de sângerare

O urgență digestivă — altă boală decât varicele de la picioare
Revizuit medical de Dr. Mihăileanu Florin Vasile, medic primar chirurgie generală

Ce sunt varicele esofagiene — și de ce nu sunt „varice” ca la picioare

Cuvântul „varice” duce automat gândul la picioare. Varicele esofagiene sunt însă cu totul altă boală: vene dilatate în peretele esofagului — tubul care leagă gura de stomac —, apărute nu din slăbiciunea venelor, ci din cauza unei boli de ficat. Nu au nicio legătură cu boala varicoasă a membrelor inferioare: alt mecanism, alt medic, alt tratament. Dacă ai varice la picioare, nu înseamnă că vei face varice esofagiene — și nici invers.

Facem această precizare din capul locului pentru că pe pagina de față vorbim despre o afecțiune gastroenterologică, pe care clinica noastră nu o tratează. Ce putem face, în schimb, este să o explicăm corect — și să te îndrumăm unde trebuie.

De unde apar: ficatul și hipertensiunea portală

Tot sângele din intestine trece prin ficat, adus de o venă mare numită vena portă. Când ficatul se cicatrizează — asta înseamnă ciroza —, sângele nu mai poate curge liber prin el, iar presiunea în vena portă crește. Fenomenul se numește hipertensiune portală. Sângele își caută atunci rute ocolitoare, iar unele trec prin venele mici din peretele esofagului. Vene subțiri, așezate imediat sub mucoasă, silite brusc să transporte mult mai mult sânge decât au fost construite să ducă: se dilată, se alungesc, devin varice.

Ciroza — de cauză alcoolică, virală (hepatitele B și C) sau prin ficat gras — răspunde de imensa majoritate a cazurilor. Mai rar, cauza este o tromboză a venei porte sau o altă boală vasculară a ficatului. Aproximativ jumătate dintre pacienții cu ciroză au deja varice esofagiene la momentul diagnosticului, iar la cei cu boală avansată proporția este și mai mare.

Cu cât presiunea în vena portă crește, cu atât varicele se măresc și pereții lor se subțiază. Dincolo de un anumit prag, riscul ca o varice să se rupă devine real — și tocmai acest prag îl urmăresc medicii prin controalele periodice, chiar dacă pacientul nu are niciun simptom.

Simptome și riscul real: sângerarea

Partea înșelătoare a acestei boli: varicele esofagiene nu dor, nu jenează la înghițit, nu se simt în niciun fel. Ani întregi pot să nu dea niciun semn. Primul „simptom” este, de multe ori, chiar complicația — ruptura și sângerarea.

O varice ruptă sângerează în esofag și în stomac, iar tabloul este dramatic: vărsături cu sânge roșu sau cu aspect de zaț de cafea (hematemeză), scaune negre ca smoala (melenă), amețeală, transpirații reci, leșin. În acest caz se sună imediat la 112 — fără nicio tentativă de a „vedea cum evoluează” acasă. Este una dintre marile urgențe ale medicinei.

Până atunci, singurul indiciu că riscul există pot fi semnele bolii de ficat: îngălbenirea pielii și a ochilor, mărirea abdomenului prin lichid (ascită), învinețirea ușoară, oboseala persistentă.

Cum se descoperă: endoscopia

Diagnosticul se pune prin endoscopie digestivă superioară: un tub subțire și flexibil, cu cameră video, coborât prin gură până în esofag și stomac, de regulă sub sedare. Gastroenterologul vede direct varicele, le măsoară și le apreciază riscul de sângerare după dimensiune și după anumite semne de pe suprafața lor. La pacienții cu ciroză, endoscopia de control se repetă la intervale de unul până la trei ani, în funcție de rezultatul precedent. Există și metode neinvazive — elastografia ficatului, analizele de sânge —, folosite pentru a decide cine are cu adevărat nevoie de endoscopie.

Cum se tratează — și cine tratează

Spunem lucrurilor pe nume: tratamentul varicelor esofagiene aparține gastroenterologiei, nu chirurgiei vasculare, iar la VenArt nu efectuăm aceste proceduri. Iată totuși ce presupune, ca să știi la ce să te aștepți.

Pentru prevenirea sângerării se folosesc betablocantele neselective (propranolol, carvedilol), care scad presiunea din vena portă, și ligatura endoscopică — varicele sunt „strânse” cu inele mici de cauciuc, prin endoscop, până se închid. Aceeași ligatură oprește și sângerarea activă, în urgență, alături de medicamente care reduc fluxul portal. În cazurile severe sau recidivante se poate monta un șunt intrahepatic (TIPS), care creează sângelui o cale de trecere prin ficat. Pe termen lung însă, singurul tratament care contează cu adevărat rămâne cel al bolii de bază: abstinența la alcool, tratarea hepatitei, controlul cirozei.

Dacă ai ciroză sau ți s-au descoperit varice esofagiene, medicul de care ai nevoie este gastroenterologul sau hepatologul — cu trimitere de la medicul de familie, în orice centru universitar.

Se poate preveni?

Varicele esofagiene se previn doar protejând ficatul: vaccinare împotriva hepatitei B, tratamentul hepatitei C — astăzi vindecabilă în marea majoritate a cazurilor —, alcool cu măsură sau deloc, controlul greutății și al diabetului, fiindcă ficatul gras a devenit o cauză tot mai frecventă de ciroză. Pentru cine are deja ciroză, esențiale sunt controalele regulate la gastroenterolog și endoscopia de supraveghere: o varice descoperită la timp poate fi tratată înainte să sângereze.

Un ultim cuvânt de la noi

Această pagină face parte din dicționarul nostru de afecțiuni vasculare — am scris-o pentru claritate, nu pentru că am trata boala. Dacă problema ta sunt totuși varicele de la picioare, aceea este specialitatea noastră: găsești opțiunile moderne în pagina despre tratamentul varicelor. Iar pentru orice altă întrebare vasculară, programează un consult sau contactează-ne — dacă nu ține de noi, îți spunem deschis și te îndrumăm către specialistul potrivit.

Întrebări Frecvente

Varicele esofagiene dor?

Nu. Ele nu produc durere, arsuri sau dificultăți la înghițit și de cele mai multe ori nu dau niciun simptom până la sângerare. Tocmai de aceea pacienții cu ciroză au nevoie de endoscopii de control, chiar dacă se simt bine.

Nu. Sunt boli complet diferite: varicele de la picioare țin de slăbiciunea venelor și a valvelor, cele esofagiene de presiunea crescută din vena portă, cauzată de o boală de ficat. Una nu o anunță și nu o provoacă pe cealaltă.

Ligatura endoscopică poate închide varicele existente, dar cât timp persistă hipertensiunea portală ele pot reapărea. De aceea tratamentul bolii de ficat — abstinență, terapie antivirală, controlul cirozei — rămâne partea decisivă.

Gastroenterologul sau hepatologul; la VenArt nu efectuăm aceste proceduri. Poți ajunge la specialist cu trimitere de la medicul de familie. La vărsături cu sânge sau scaune negre se sună direct la 112.

Foarte periculoasă — este o hemoragie digestivă majoră, cu risc vital, care necesită internare și hemostază endoscopică de urgență. Cu tratament modern, majoritatea sângerărilor pot fi oprite, dar fiecare oră de întârziere contează.

Articole Medicale

hernie strangulată – semne de urgență (diagramă)

Hernie strangulată: semne de urgență și ce trebuie să faci

recuperare după operația de hernie – cronologie orientativă

Recuperare după operația de hernie: cât durează | VenArt

operație de hernie laparoscopic vs clasic – diagramă comparativă

Operație de hernie: laparoscopic vs clasic și rolul plasei (mesh)

Hernia epigastrică (hernia liniei albe): simptome, operație și preț

Hernia epigastrică (hernia liniei albe): simptome, operație și preț

Hernia incizională (eventrația): simptome, operație și preț

Hernia incizională (eventrația): simptome, operație și preț

Hernia femurală: simptome, operație, recuperare și preț

Hernia femurală: simptome, operație, recuperare și preț

Hernia ombilicală: simptome, operație, recuperare și preț

Hernia ombilicală: simptome, operație, recuperare și preț

Poza reprezentativa pentru ginecologie la clinica VenArt

Hemoroizi în sarcină: de ce apar și cum îi tratezi în siguranță

Ce spun pacienții noștri

Surse

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Sursele de mai jos sunt resurse medicale de referință.